Jemanfişiste, contradictorii, extrem de vivace sunt versurile din acest volum care reuşeşte în puţinele lui pagini să creeze limbaj şi univers poetic. Contradicţiile se află în ziua lor bună, jocurile de cuvinte se reinventează, confirmând sensuri îndrăzneţe, nicidecum literare, ci familiare, argotice. Limba literară nu este frecventabilă pentru poet, structurat împotriva oricăror standardizări. Limbajul se simte liber mai aproape de argou, departe de orice atmosferă a unui discurs înţepenit. „Când mi-o bate vânt prin craniu/ Când mi-o bate vânt prin oseminte/ Fleţii-or crede că râd straniu.”
O carte sinonimă cu bucuria de a citi şi reciti poezie.
De acelaşi autor
Voi scuipa pe mormintele voastre
Leave a Reply