Scriitoarei Herta Müller, de origine etnică germană, născută în 1953 la Niţchidorf (în Banat), i s-a decernat joi 8 octombrie 2009, Premiul Nobel pentru literatuiră. Comitetul Academiei Suedeze a motivat decizia ca o recompensă pentru onestitatea scrisului în care descrie peisajul dezrădăcinării. “Prezintă cu lirismul poeziei şi cu concreteţea prozei peisaje ale unui om fără patrie”, scrie documentul de la Oslo.
În 1987, membră a <<Aktionsgruppe Banat>>, alături de soţul ei Richard Wagner, William Totok şi Helmuth Fraundorfer, a fost obligată de către Securitate să părăsească ţara. Toţi trei au continuat să scrie, doar Herta Muller menţinundu-şi aceiaşi temă, a satului de şvabi. A publicat nu mai puţin de 24 de cărţi.
Biografia sa este prezentată în “Regele se închină şi moare”, apărută în 2005 şi în România. A refuzat să colaboreze cu Securitatea şi a fost nevoită să lucreze ca muncitoare la intreprinderea timişoreană “Tehnometal”. A debutat cu povestiri scurte în volumul „Niederungen”, Bucureşti 1982, cenzurată imediat după apariţie. Scrierile sale despre neadaptarea şvabilor la viaţa de colectiv, pericolul pierderii identităţii lor culturale, opreliştile la care sunt supuşi cei ce gândesc altfel nu au convenit regimului. A preferat să plece decât să semneze un acord de colaborare cu Securitatea. „DrückenderTango”, cartea care a apărut în Germania, înainte de căderea zidului Berlinului, mărturiseşte lumii libere despre corupţia, intoleranţa şi represiunea asupra etnicilor germani, dintr-un sat bănăţean din perioada ceauşismului. “Der Fuchs war damals schon der Jaeger“ a fost tradusă în româneşte la Editura Univers sub titlul “Vulpea era vânătorul” şi ecranizată într-un film al lui Stere Gulea.
Ultimul ei roman, Atemschaukel (netradus în româneşte) a fost nominalizat la premiul pentru cartea germană a anului. Nici aici, autoarea nu abandonează tema recurentă în opera sa, despărţirea, emigrarea, părăsirea unui loc fără a ajunge la vreo destinaţie. Anul trecut, scriitoarea s-a aflat în centrul atenţiei, dupa un protest public faţă de invitarea la o dezbatere a Institutului Cultural Român a doi foşti colaboratori ai Securităţii din România. Celebrul “Die Zeit” a publicat recent, sub semnătura sa, un asupru rechizitoriu asupra societăţii actuale româneşti, în care securitatea e mai vie ca oricând.
Herta Müeller este a 106-a laureata a Premiului Nobel pentru literatură. Anul trecut a fost distins un prozator francez, Jean-Marie Gustave Le Clezio. Ultimul scriitor german laureat al Premiului Nobel a fost Güenter Grass, în 1999.
Leave a Reply