Odată cu sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, naţionalismul a fost denunţat fără excepţie ca o cauză majoră a conflictelor armate. Remediul propus consta în general în discursuri şi acţiuni care vizau eradicarea sau, cel puţin, atenuarea atitudinii „părtinitoare”, „şovine” şi „periculoase”. Dar, conflictele naţionale şi etnice persistă, ele chiar renasc cu o violenţă înnoită. De asemenea, în peisajul politic contemporan, naţiunea ocupă în continuare un loc foarte important, contribuind la definirea destinului comun. Analizând contrastul puternic între legitimitatea morală şi intelectuală acordată ideii de naţiune şi rolul ei istoric concret, trebuie să ne întrebăm dacă reflecţia noastră nu a apucat pe o cale greşităVolumul coordonat de Bernard Baertschi şi Kevin Mulligan reprezintă o mărturie a acestui reînnoit interes: ce legitimitate filosofică poate fi astăzi reclamată în favoarea ideii de naţiune? Fără a încerca să ofere un răspuns definitiv, lucrarea pune tematica în discuţie în lumina eseurile mai multor filosofi: Philip Gerrans, David Miller, Bernard Baertschi, Daniel Wewinstock, Nenad Miscevic, Elmar Holenstein, Markus Haller, Barry Smith şi Murray Rothbarth. Unii dintre autori consideră că am adoptat efectiv o direcţie greşită, îndemnând la reabilitarea ideii de naţiune. Alţii refuză această opţiune. Asistăm la renaşterea controversei între cosmopolitism şi naţionalism, universalism şi individualism politico-moral, deoarece naţionalismului este încadrat de o cuprinzătoare dezbateri, aceea a locului universalului şi particularului în morală.
Leave a Reply