Premiul Nobel pentru Pace, 2009
„pentru eforturile extraordinare de îndreptare a diplomaţiei mondiale şi a cooperării între popoare”
În iulie 2004, Barack Obama a electrizat participanţii la convenţia naţională a Partidului Democrat cu un discurs care se adresa americanilor din întregul spectru politic. Mai ales o expresie a rămas fixată în mintea ascultătorilor ca un memento că, în ciuda tuturor neînţelegerilor şi conflictelor din istoria ţării noastre am fost întotdeauna călăuziţi de un optimism tenace în ceea ce priveşte viitorul sau de ceea ce senatorul Obama numeşte „îndrăzneala de a spera„. Acum, în Îndrăzneala de a spera, senatorul Obama afirmă că „avem nevoie de un nou tip de politică – o politică pentru cei care s-au săturat de partizanatul înverşunat şi care au fost îndepărtaţi de „bătăliile permanente” pe care le vedem în Congres şi în campaniile electorale, o politică bazată pe credinţa, nediscriminarea şi nobleţea spiritului care se află în centrul experimentului nostru improbabil de democraţie”. El explorează acele forţe – de la frica de a pierde la nevoia perpetuă de a strânge bani şi la puterea mass-mediei – care îl pot sufoca până şi pe cel mai bine intenţionat politician. El scrie, de asemenea, cu un ton surprinzător de intim şi cu un umor autopersiflant, despre acomodarea lui cu funcţia de senator, despre încercarea de a echilibra cerinţele funcţiei publice cu ale vieţii de familie şi despre propriul angajament religios din ce în ce mai profund. În centrul acestei cărţi se află viziunea senatorului Obama despre cum putem depăşi neînţelegerile dintre noi pentru a ataca probleme concrete. El analizează insecuritatea economică crescândă a familiilor americane, tensiunile rasiale şi religioase din stat şi ameninţările transnaţionale – de la terorism la pandemii – care se adună dincolo de graniţele Americii. El vorbeşte de asemenea despre rolul pe care îl joacă credinţa într-o democraţie – despre domeniile unde este vitală şi despre cele unde nu trebuie să se amestece niciodată. La baza poveştilor lui despre familie, prieteni, membri ai senatului şi chiar despre preşedinte stă căutarea neobosită a unei legături: fundamentul pentru un consens politic dătător de speranţă.
Adauga in cosul de cumparaturi.
Leave a Reply