Acest volum este în principal dedicat necesităţilor studiului universitar. Structura sa este special concepută pentru acest scop: cele paisprezece capitole sunt totodată cursuri, fiecare având o structură anume, care să facă uşor de înţeles particularităţile celor aproape treizeci de instanţe internaţionale analizate, atât în aspectele lor teoretice, cât şi de practică jurisprudenţială. Acolo unde este cazul, au fost puse în evidenţă experienţa şi implicarea românească în materie. Fiecare curs este urmat de anexe bogate – tratate constitutive, statute, reguli de procedură, speţe relevante, rezoluţii ale organizaţiilor internaţionale, texte interesante de doctrină – care să permită atât înţelegerea corectă a teoriei cursului, cât şi să constituie materialul didactic potrivit pentru activităţile de seminar. Totodată, fiecare curs este însoţit de o bibliografie selectivă orientativă, cu indicarea cât mai precisă a paginilor relevante, care are un dublu rol: pe de o parte, indică autorii, cărţile şi articolele utilizate parţial la realizarea cursului, cât şi, pe de altă parte, doctrina pe care cei interesaţi o pot consulta pentru lărgirea cunoştinţelor. Cursul foloseşte, în ce priveşte datele despre numărul de părţi la tratatele constitutive ale instanţelor, despre intrarea în vigoare a acestora, despre numărul de cazuri examinate, informaţiile oficiale de pe site-urile acestor jurisdicţii – indicate, de altfel, şi acestea, la finalul fiecărui curs.
Această a doua ediţie revăzută şi adăugită apare la opt ani de la prima ediţie din 2005 a acestui volum. Ea aduce la zi şi completează informaţia juridică de specialitate cu evoluţiile instanţelor internaţionale şi conceptelor şi instituţiilor asociate lor acumulate în acest interval de timp. Astfel, sunt avute în vedere dezvoltările jurisprudenţei jurisdicţiilor internaţionale, mai ales de la Curtea Internaţională de Justiţie, dar şi de la alte instanţe permanente, cum sunt Tribunalul Internaţional pentru Dreptul Mării, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, instanţele penale internaţionale şi tribunalele arbitrale, cum este, de exemplu, Curtea Permanentă de Arbitraj sau Centrul Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor privind Investiţiile. De asemenea, această ediţie este subsecventă Hotărârii Curţii Internaţionale de Justiţie din 3 februarie 2009 în speţa privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră (România c. Ucraina), prin care România a obţinut 79,34% din suprafaţa aflată în dispută (cca 12.200 km²), adică 9.700 km² de platou continental şi zonă economică exclusivă, cu importante resurse de hidrocarburi. S-a considerat a fi utilă includerea în această ediţie a elementelor relevante rezultate din experienţa acumulată din acest proces. De altfel, pe tot parcursul volumului sunt avute în vedere implicările României în faţa diverselor instanţe internaţionale.
Adauga in cosul de cumparaturi.
Leave a Reply