Noţiunea de „infracţiuni rutiere” este o creaţie a doctrinei şi a jurisprudenţei, cuprinzând fapte care au semnificaţie penală, generate de participanţii la traficul rutier. În plan normativ astfel de infracţiuni sunt reglementate şi sancţionate în principal de dispoziţiile cuprinse în O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, dar sunt aplicabile şi alte acte normative, inclusiv Codul penal şi Codul de procedură penală.
Jurisprudenţa în materie relevă cel puţin două aspecte importante: ponderea ridicată, pe rolul instanţelor, a infracţiunilor comise de participanţii la traficul rutier, dar şi caracterul neunitar al interpretărilor conferite unor texte de lege şi implicit al soluţiilor pronunţate.
Prezenta culegere cuprinde soluţii recente şi relevante ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ale curţilor de apel şi ale altor categorii de instanţe pronunţate în acest domeniu şi care, în opinia noastră, pot contribui la clarificarea unor aspecte de practică neunitară. Partea teoretică a lucrării sintetizează cele mai importante aspecte desprinse din jurisprudenţă.
Leave a Reply