Peste o sută de ani de BD românesc sunt inventariaţi, comentaţi şi ilustraţi în albumul Istoria Benzii Desenate Româneşti, lucrare întocmită şi îngrijită de Dodo Niţă şi Alexandru Ciubotariu. După cum spun autorii, cartea s-a născut firesc, din necesitatea de a înlătura confuzia din jurul acestei forme de artă, adesea confundată cu ilustraţia de carte, caricatura, desenul animat sau filmul de animaţie.
Rezultatul a peste 20 ani de documentare, dar şi al unei pasiuni neobosite pentru BD, cartea acoperă o zonă puţin explorată a artelor vizuale din România, conturând în acelaşi timp o istorie paralelă a secolului XX românesc. Împărţită în trei capitole – Vârsta de Aur (1891-1947), Socialism şi BD (1948-1989) şi Banda Desenată Contemporană (1990-2010) – cartea prezintă nu numai evoluţia fenomenului şi a tehnicii BD în România, ci şi paradoxurile acestei evoluţii: spre exemplu, banda desenată a ajuns în România pe filieră austriacă, şi nu franceză, iar supereroii din prima perioadă a BD-ului românesc nu seamănă deloc cu cei din Franţa sau SUA, fiind mai degrabă continuările în cerneală ale unor personaje populare precum Păcală.
Planşe originale, pagini din reviste, decupaje din almanahuri – toate aceste materiale au fost adunate, scanate şi redate în Istoria Benzii Desenate Româneşti, alcătuind un album impresionant vizual, care ilustrează trecerea de la alb-ngru la color, rafinarea scenariilor, a detaliilor, complicarea sau simplificarea bulelor de dialog. Peste 150 de artişti sunt analizaţi şi urmăriţi în evoluţia lor în perimetrul BD-ului românesc. Pentru mulţi dintre aceştia evoluţia continuă în afara graniţelor, atât în timpul regimului comunist, cât şi după 1989.
Pe lângă o mult-aşteptată aliniere la circuitul european de ţări care au o astfel de istorie (dintre vecinele mai apropiate: Ungaria, Serbia şi Polonia), albumul apărut la Vellant reprezintă dovada unei istorii de peste un secol în care „microbul” BD a supravieţuit regimurilor şi modelor. Autorii şi-au propus să aducă în lumină, prin acest volum, artişti consacraţi precum Constantin şi Aurel Jiquidi, Ed Arno, Marin Iorda, Aurel Petrescu, Neagu Rădulescu, Pascal Rădulescu, Marga Ştefănescu, Puiu Manu, Livia Rusz, Sandu Florea şi mulţi alţii. Unul dintre scopurile cărţii este să încurajeze întâlnirea publicului tânăr cu astfel de artişti şi poate chiar naşterea unei noi generaţii de graficieni cu aplecare către banda desenată. Nu în ultimul rând, prin această poveste predominant vizuală, autorii speră să încurajeze publicarea în continuare a BD-urilor atât pe hârtie, cât şi online, deoarece, spun aceştia, o bandă desenată ia viaţă doar când este publicată.
Leave a Reply