Cu 1948 începe regimul democrat-popular, după model sovietic. A cuprins toate domeniile vieţii de stat – economie, societate şi cultură – pe fundalul unei represiuni generalizate care a atins un maximum în 1952, dar a continuat şi după aceea.
Pe plan politic se consolidează monopolul partidului unic – P.M.R. – înlăuntrul căruia are loc o confruntare acerbă pentru controlul conducerii, cu o primă fază între 1949 şi 1952, continuată în 1958–1959. Pe plan economic are loc o trecere rapidă de la sistemul bazat pe proprietatea privată şi legile pieţei la acela al planificării centralizate, cu temeiul în proprietatea socialistă (a poporului!), unde cererea şi oferta erau date la o parte şi înlocuite prin cifrele de plan.
Societatea intră – de cele mai multe ori forţat – în tipare noi impuse de regim.
Peste toate, acţionează lupta de clasă. Politica oficială a statului s-a manifestat stăruitor şi imperativ împotriva a numeroase categorii socio-profesionale, considerate „nesigure”.
În etapa Gheorghe Gheorghiu-Dej (1948–martie 1965) are loc impunerea – după model sovietic – a instituţiilor şi mecanismelor Republicii Populare Române, proclamată în mare grabă (45 de minute) la 30 decembrie 1947.
A fost etapa în care societatea românească în ansamblul ei a fost supusă unui şoc de proporţii, cu trecerea rapidă de la întocmirile tradiţionale de tip european – aşa cum evoluaseră de la Unirea Principatelor şi până la al Doilea Război Mondial – la conceptele, componentele şi mecanismele de import din Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. Regimul democraţiei populare a răsturnat toate alcătuirile existente ale României şi le-a înlocuit, la comandă, cu modele noi. De aceea, şocul a fost atât de mare, resimţit şi individual şi colectiv.
Din 1965 regimul se intitulează „Socialist”. Fără a renunţa la componentele sale de bază: monopolul puterii, economia planificată, controlul informaţiei, regimul se deschide în mai multe direcţii – în cultură, de exemplu – spre tradiţiile proprii ale ţării.
Represiunea generalizată încetează din 1963–1964.
În anii ’80, rigiditatea planificării, excesele industrializării şi, pe cale de consecinţă, restricţiile crescânde impuse populaţiei duc treptat spre criza de sistem şi la evenimentele din decembrie 1989.
Academician Dinu C. Giurescu
Adauga in cosul de cumparaturi.
Leave a Reply