Ana Blandiana. LA ANIVERSARĂ

Vine o vreme când deşi nu mai avem suflete pufoase şi naivitãţi prin minte, avem în continuare nevoie de a admira. Pentru cã nici mãcar cãlugãrii nu ajung la perfecţiune spiritualã şi, pânã la moarte, cautã şi ei figuri mai luminoase decât propriile lor figuri, ca sã-i însoţeascã şi sã-i inspire. Pe cine mai vezi, astãzi, demn de a fi admirat? Cine mai are caracter, dovedit, nu mimat? Nu ştiu alţii cum sunt dar eu am pãstrat în ultimii 30 de ani doar douã nume de personalitãţi publice pe care le admir -şi aş putea spune cã mai mult acum decât atunci când am luat cunoştinţã de ele. E vorba despre douã doamne: Doina Cornea şi Ana Blandiana. (Restul s-au pierdut, toţi, un al treilea nume s-a adãugat: Herta Müller). Îmi spune cineva cã anul acesta, pe 25 martie, Ana Blandiana împlineşte 75 de ani. Caut şi gãsesc cã e adevãrat. Nu îmi venise sã cred, am vãzut-o ultima datã acum vreo 2 ani, într-o librãrie, vorbind despre ultima sa carte, cu emoţiile unei scriitoare debutante. Emana bucurie şi vitalitate. Era frumoasã. Exprima bunãtate şi inteligenţã echilibratã . Am luat cuvântul şi, pentru cã în public erau mulţi elevi de liceu, le-am spus ce nu li se spusese pânã atunci: cã avem în faţa noastrã un adevãrat model cultural şi civic. Şi le-am vorbit despre textele ei de dinainte de 89, care circulau pe foi albãstrite de la coala de indigo, pentru cã astfel erau multiplicate, despre poezia “Totul”, despre tabletele din “România literarã”, despre multiplele interziceri de semnãturã, despre balconul de la Universitate, din primãvara lui 1990, despre Alianţa Civicã din anii 90, când şi-a lãsat deoparte masa de scris, ani în şir, pentru a cutreiera ţara ca sã-i înveţe pe cât mai mulţi oameni ce e mai bine pentru ei în politicã, le-am vorbit apoi despre Memorialul de la Sighet, singurul muzeu împotriva uitãrii trecutului recent, pe care l-a clãdit alãturi de regretatul ei soţ, scriitorul Romulus Rusan. Şi apoi mi-am dat seama cã nu am vorbit despre poezia ei şi am luat-o de la capãt. În faţa Anei Blandiana nu poţi fi decât admirativ dacã eşti de bunã-credinţã. I s-au propus, dupã alegerile din 1997, funcţii importante, dar le-a refuzat pe toate. Ar fi putut huzuri...

România la Salonul Cărții de la Paris. Diagonales et confluences franco-roumaines

România va fi prezentă la ediția din acest an a Salonului Cărții de la Paris, desfășurată între 24 și 27 martie 2017, cu un stand și cu o serie de evenimente organizate de Institutul Cultural Român. Sloganul participării românești de anul acesta la Livre Paris este „Diagonales et confluences franco-roumaines”/ „Diagonale și confluențe franco-române”. Nume de prima mână, scriitori, traducători, editori, invitați francezi și români de prestigiu, diplomați vor participa la lansări, dezbateri despre literatură, poezie românească și basarabeană. Manifestările la standul României se vor deschide, vineri, 24 martie, de la ora 11.30, cu dezbaterea „Europe et latinité – des passeurs de savoir”, moderată de Virgil Tănase, la care sunt invitați E.S. Adrian Cioroianu, Ambasadorul României pe lângă UNESCO, Radu Boroianu, Președintele ICR, Victor Neumann, profesor universitar, Dumitru Țepeneag, scriitor, Vida Gábor, scriitor. Printre cele mai importante evenimente de la standul României de la Paris se numără omagierea scriitorului Dumitru Țepeneag, care a împlinit 80 de ani, lansarea volumelor „La mémoire des feuilles mortes” de Marie-Hélène Fabra-Brătianu (Éditions LʼHarmattan), „La vie commence vendredi” de Ioana Pârvulescu (Éditions du Seuil, trad. Marily Le Nir), „Exuvies” de Simona Popescu (Éditions Non Lieu, trad. Sebastian Reichmann), „Le marchand de premières phrases” de Matei Vișniec (Éditions Actes Sud, trad. Laure Hinckel). La dezbateri și lansări vor participa editorii Odille Serre și Paul Otchakovsky-Laurens, traducătorii Marily Le Nir, Laure Hinckel și Nicolas Cavaillès, scriitorul Richard Edwards, cercetătorul Matei Stîrcea-Crăciun. În cadrul Salonului de Carte de la Paris vor avea loc dezbaterea „Poésie – la voie de l’irremplaçable”, moderată de Bogdan Ghiu, și lansarea revistei de poezie „La Traductière.Revue Internationale de poésie et art visuel”. Un alt eveniment va fi lansarea volumelor cu poezie română în limba franceză, publicată la editura Vinea:”Le Vampire passif”/”Vampirul pasiv – manuscrit facsimile” de Gherasim Luca, „Épine dont je me gagne”/”Spinidin care mă câștig” de Miron Kiropol, „Plomb/ LʼIntegrale de lʼoeuvre poetique” de George Bacovia, „Itinerar I/Itinéraire I” de Aurora Cornu. La Salonul de Carte de la Paris vor fi și două evenimente dedicate unor artiști plastici: Ion Grigorescu și Tudor Banuș. La standul de țară vor fi expuse, pe o suprafață de 70 metri pătrați, volume apărute la 30 de edituri românești, precum și traduceri din autori români publicate cu sprijinul Centrului Național al Cărții din cadrul ICR. Concepția...

Noutăți editoriale de primăvară

Primăvara editorială. Editura Polirom ne va aduce: Obelsicul negru, de Erich Maria Remarque, Madlena, de Aurora Liiceanu, Povești despre nebunia obișnuită, de Charles Bukovski. Grupul editorial Corint mizează pe: Trei coroane întunecate, de Kendare Blake. Humanitas vine cu: Fata cu fragi, de Stromme Lisa, O inimă inteligentă, de Finkielkraut Alain, În mișcare, de Oliver Sacks. Grupul editorial Trei: Acolo unde femeile sunt regi, de Christie Watson, Bărbatul conștient, de John Gray. Editura All vine cu: Harrison. Gastroenterologie și Hepatologie. Editura Vremea are în pregătire Din București de ieri. Domni, boieri, orășeni, de George...

Turneu de evenimente: Doina Ruști, Mâța Vinerii

În perioada 9 martie-6 aprilie 2017, Doina Ruști își va întîlni cititorii din București, Pitești, Brașov, Sighișoara, Cluj, Arad, Timișoara, Galați, Brăila, Iași și Suceava, cu prilejul lansării unui nou roman, Mâța Vinerii, apărut de curînd în colecția „Fiction Ltd.” a Editurii Polirom, și în format digital. Mai jos, programul complet al evenimentelor. București, 1798. Bucătăria ocultă a Bucureștiului într-un roman situat în continuarea Manuscrisului fanariot. Cărăbușii prăjiți, crumilla cum animis, plăcintele de trandafiri, elixirele de iubire sau lichiorul formicosus sînt numai câteva dintre mixturile vrăjite care conduc firele unei narațiuni cu final amplu. „Noua carte a Doinei Ruşti are toate datele unei poveşti captivante: foarte multă fantezie, un fir epic împletit cu mîna sigură a unui povestitor care ştie cum să te ademenească, o atmosferă atît de puternică, încît te urmăreşte multă vreme după ce ai închis cartea şi, nu în ultimul rînd, un subtext ce te trimite spre tainele Lumii şi ale Literaturii.” (Bianca Burţa-Cernat) „Scriitura Doinei Ruşti are calităţi literare excepţionale.” (Antonio J. Ubero, La Opinión de Murcia) „Romanele Doinei Ruşti au consistenţă, mister şi final neaşteptat.” (Stato Quotidiano) Doina Ruşti este una dintre cele mai apreciate voci feminine ale literaturii contemporane. Tradusă în numeroase limbi, invitată la tîrguri şi evenimente internaţionale, s-a impus în special prin romanele cu tematică diversă şi construcţie solidă. Dintre acestea, amintim Zogru (2006, 2013), Fantoma din moară (2008), roman amplu despre comunismul românesc, distins cu Premiul pentru Proză al USR, şi Lizoanca la 11 ani (2009, în pregătire la Polirom cu titlul Lizoanca), recompensat cu Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române. Bestsellerul Manuscrisul fanariot (2015, 2016) a deschis seria ficţiunii istorice, în care se înscrie şi Mâţa...

Luminița, mon amour, cartea și filmul

Joi, 16 martie, la ora 13.00, în Sala de conferințe a Bibliotecii Județene „Dinicu Golescu” Argeș, Pitești (Str. Victoriei 18), Cezar Paul-Bădescu va susține o conferință pornind de la recenta ecranizare a romanului său Luminița, mon amour (Polirom, 2006, 2017) de către regizorul Călin Peter Netzer, cu titlul „Ana, mon amour”. Amfitrionul evenimentului: Marius Motreanu Un eveniment organizat de Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu” Argeș, în parteneriat cu Editura Polirom Filmul „Ana, mon amour”, cel mai recent lungmetraj semnat de Călin Peter Netzer – și care are la bază romanul Luminiţa, mon amour, de Cezar Paul-Bădescu – , a cîștigat Premiul pentru cel mai bun montaj la Festivalul Internațional de Film de la Berlin, ediția 2017. Dana Bunescu a primit sîmbătă, 18 februarie a.c., Ursul de Argint pentru realizări artistice şi tehnice deosebite, pentru montajul noului film al lui Călin Peter Netzer, care va intra în cinematografele din România începînd cu data de 3 martie. „Ana, mon amour”, o poveste de dragoste care surprinde cele mai tensionate şi mai delicate momente din evoluţia unui cuplu, are la bază romanul Luminiţa, mon amour, de Cezar Paul-Bădescu, apărut în două ediții la Polirom (2006, 2017), disponibil și în format digital. Luminiţa şi Cezar sînt studenţi la Litere, iar în seara în care se cunosc vorbesc ore în şir despre literatură, în camera lui de cămin. La plecare, fata are un atac de panică, iar această criză grăbeşte apropierea dintre cei doi. De altfel, afecţiunea nervoasă a Luminiţei va avea un rol de catalizator şi va face ca toate reacţiile din relaţia de cuplu să fie accelerate şi augmentate. Cu timpul, Luminiţa ajunge să dezvolte un întreg arsenal de fobii, iar cei doi vor apela la tot felul de soluţii pe care le oferă lumea în care trăim. Majoritatea, vîndute drept reţete de fericire. Vor reuşi oare ei să-şi rezolve problema? Pe de altă parte, însănătoşirea Luminiţei va face ca relaţia lor să intre pe un făgaş...

Bursa pentru literatură a oraşului Graz

A fost anunțată lansarea unui nou apel la candidatură pentru bursa literară „Scriitorul/Scriitoarea oraşului Graz” pentru intervalul septembrie 2017 ‒ august 2018. Bursierii beneficiază de o locuință gratuită în centrul vechi al orașului (castelul Cerrini ‒ Grazer Schlossberg) și de o sumă lunară de 1.100 €. Bursa este acordată de oraşul Graz prin Oficiul pentru promovarea Culturii (Kulturvermittlung) Steiermark şi Departamentul pentru Cultură al oraşului Graz. Obiectul acestui program de burse este promovarea scriitorilor/scriitoarelor care, în operele lor, manifestă capacitate de inovație și racordare la prezent, calități estetice și lingvistice, autenticitate și autonomie artistică. Prezența lor la Graz contribuie la intensificarea schimburilor culturale, precum și la interacțiunea cu scena literară locală. Regulament de acordare a bursei pentru literatură „Scriitorul/Scriitoarea oraşului Graz” Bursierii se obligă să fie prezenţi în Graz cel puţin 8 luni din intervalul pentru care li s-a acordat bursa. Nu sunt admise aplicaţiile autorilor/autoarelor care au fost desemnaţi anterior „Scriitorul/Scriitoarea oraşului Graz”. Criteriile pentru acordarea bursei: • afinitate culturală şi lingvistică cu oraşul Graz • sunt de preferat cunoștințe de limbă germană (cel puţin la nivel de începător) • îndeplinirea uneia dintre următoarele condiţii: cel puţin o operă literară independentă publicată (nu la o editură proprie); cel puţin cinci publicaţii neautonome în reviste sau antologii; două piese de teatru radiofonic publicate sau difuzate la radio; o piesă de teatru pusă în scenă sau publicată • deschidere pentru dialogul între literatură şi mediul urban • disponibilitate către stabilirea unor contacte cu scena culturală şi publicul din Graz prin participarea la lecturi în şcoli, discuţii în cadrul unor instituţii publice, cu ajutorul Oficiului pentru promovarea Culturii şi a Departamentului pentru Cultură • formularea unei idei concrete de proiect, la a cărui realizare autorul să lucreze în timpul şederii la Graz. Documentele necesare (în 6 exemplare): • cerere pentru bursă (nu există un formular tipizat) • Curriculum Vitae • bibliografia publicaţiilor proprii • 2 exemple de publicaţii; *) la cele în alte limbi decât germană, cu traducerea aferentă • texte dactilografiate (5-10 pagini de text proză sau dramă, 5 poezii în limba originală cu traducerea în germană) • conceptul pentru proiectul propus (circa 2 pagini DIN A4) **) *) Dimensiune: din fiecare 5-10 pagini probă de text – nu este necesară trimiterea cărţilor **) Descrierea unei idei concrete de proiect,...

Carte românească la Biblioteca Willesden Green din Brent

În acest an, Ziua Culturii Naţionale e sărbătorită în Marea Britanie prin inaugurarea unei secţiuni de carte românească la Biblioteca Willesden Green din Brent, marele cartier londonez care găzduieşte cea mai mare concentrare de români din spațiul britanic. Noul fond de carte românească, constând din peste 100 de volume, este constituit pe baza unei donații a Bibliotecii Naționale a României și cuprinde operele marilor clasici ai literaturii române, volume pentru copii, dicționare, manuale pentru învăţarea limbii române, albume de fotografie și cărţi de călătorie, precum și traduceri în limba engleză din cunoscute cărți românești. Secțiunea românească a Bibliotecii Willesden Green, prima de acest tip din Londra, va fi accesibilă atât diasporei românești, ca o modalitate de prezervare a identității cultural-lingvistice a românilor care trăiesc departe de țară, dar și britanicilor interesați de România și de cultura română, precum și celor care învață limba română sau pot citi deja în românește. Secțiunea românească, ce va ocupa un perimetru distinct în cadrul Bibliotecii din Brent, va fi inaugurată sâmbătă, 14 ianuarie 2017, într-o ceremonie la care vor participa dl. Bhagwanji Chohan, Vice-Primar Brent Council însărcinat cu relația cu minoritățile, dl. Octavian Gordon, directorul Bibliotecii Naționale a României și dl. Dorian Branea, directorul Institutului Cultural Român de la Londra. Ceremonia de deschidere va fi urmată de un eveniment comunitar, destinat celor mici. Grupul de bibliofili Romanians Love Books va derula un atelier pentru copiii românilor din Brent, în cadrul căruia cei mici vor crea figurine inspirate din cărțile noastre pentru copii. De asemenea, îndrăgita poveste „Ursul păcălit de vulpe” de Ion Creangă va fi citită în limbile română şi engleză, pentru a-i familiariza pe copiii altor comunități prezenți la eveniment cu poveştile româneşti. Evenimentul este organizat de Institutul Cultural Român din Londra în colaborare cu Ambasada României, Biblioteca Națională a României, Consiliul din Brent, Biblioteca Willesden Green şi Romanians Love Books. Sursa...