Premiul Nobel pentru Literatură 2017: Kazuo Ishiguro

Kazuo Ishiguro (japoneză カ ズ オ · イ シ グ ロ sau 石 黒 一 雄; n. 8 noiembrie 1954) este un scriitor britanic, romancier, scenarist și nuvelist. S-a născut la Nagasaki, Japonia; familia sa s-a mutat în Anglia în 1960, când avea cinci ani. Ishiguro a obținut diploma de licență la Universitatea din Kent în 1978 și diploma de masterat la Universitatea din East Anglia lui în 1980. Ishiguro este una dintre cei mai renumiți autori de ficțiune contemporani din lumea anglofonă, fiind nominalizat de patru ori la Premiul Booker Man, pe care l-a cștigat în 1989, cu romanul The Remains of the Day. În 2008, The Times l-a clasat pe Ishiguro locul al 32-lea în lista „celor mai mari 50 de scriitori britanici din 1945 încoace”.[5] Al șaptelea roman al său, Gigantul mort, a fost publicat la 3 martie 2015 în Statele Unite și Marea Britanie. „pentru romanele sale de mare forță emoțională care dezvăluie abisul de dincolo de sentimentul nostru iluzoriu de conectare cu...

„Cărți deschise pentru minți deschise”

Aflată la jumătatea perioadei de desfășurare, campania cu acoperire națională Te așteptăm în librărie!, inițiată de EDITURA HERALD, vă pregătește noi evenimente culturale menite să evidențieze importanța librăriilor ca spații culturale vii, deschise și interactive. Prin sloganul acestei ediții, Cărți deschise pentru minți deschise, campania este construită ca un demers coerent și consecvent prin care EDITURA HERALD, alături de partenerii săi, urmărește creșterea motivației pentru lectură și consolidarea librăriei tradiționale ca loc privilegiat de întâlnire cu universul cărții. Librarii din cele peste 150 de librării partenere și-au asumat responsabilitatea acestui demers și se implică activ pentru valorificarea tuturor oportunităților pe care campania Te așteptăm în librărie! le oferă. Reacțiile nu au întârziat să apară, astfel fiind recunoscute eforturile de promovare ale tuturor persoanelor care lucrează în librăriile Alexandria din Oradea, Bacău, Sibiu, Buzău, Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Focșani, precum și cele din rețeaua de librării Humanitas din Brașov, Râmnicu Vâlcea, Piatra Neamț și București. S-a dovedit atenția, dar și ambiția profesională, a librarilor din librăriile din toată țara cum ar fi: La Două Bufnițe și Cartea de nisip din Timișoara, Prăvălia cu Cărți din Constanța, librăria Șt.O.Iosif din Brașov, librăriile Mihail Sadoveanu, Mihai Eminescu din rețeaua Companiei Naționale de Librării București. De asemenea, librarii de la Junimea din Iași, librăria Steinhardt din Baia Mare, librăria Cartea Românească, Casa Cărții din Suceava, librăria Sabin Opreanu din Băile Herculane sunt doar câteva exemple de oameni dedicați, care susțin cu entuziasm și dăruire campania națională Te așteptăm în librărie!. Dintre eforturile de promovare ale campaniei ținem să amintim peste 15 intervenții la posturile de televiziune cu expunere națională și locală, 34 de interviuri și emisiuni distribuite în FM, zeci de concursuri și anunțuri în mediul online. Încercând să oferim o vizibilitate asupra evenimentelor culturale deja desfășurate, ne putem opri asupra celui realizat în librăria La Două Bufnițe din Timișoara, în data de 7 septembrie numit Alan Watts – Aventura unui spirit liber, unde publicul bănățean a avut parte de o întâlnire cu personalități remarcabile. În perioada următoare, ne pregătim pentru 15 octombrie, când în librăria Humanitas Cișmigiu din București, va avea loc evenimentul Fii conștient de ceea ce contează! Despre viața socială și emoțională a copilului tău. Apoi, va urma tot în București pe 24 octombrie la librăria Cărturești Verona, evenimentul ce va...

Festival de poezie românească la Tel Aviv

Institutul Cultural Român de la Tel Aviv împreună cu Editura Familia din Israel și Asociația Scriitorilor Israelieni de Limba Română (ASILR) celebrează Ziua Limbii Române printr-un Festival de poezie. Acesta va avea loc în data de 31 august, de la ora 17:00, la sediul ICR Tel Aviv, și va consta într-o dezbatere despre poezie ca limbă internațională de legătură între popoare, precum și despre poezia în cultura iudaică, însoțită de recitaluri de poezie românească și momente muzicale. Programul evenimentului: moderator: Etgard Bitel – ziarist, moment poetic susținut de copiii din comunitatea israelienilor originari din România; maraton de poezie israeliană în limba română – moderator poeta Maria Găitan Mozes; intermezzo muzical; Mircea Dinescu – „Poezia, muza limbii române”; Magdalena Brătescu – Impresii de lectură; lansarea volumului de poezie Sacralitate semnat de Alexandru Cristian; discuții cu publicul. Invitați din România: Mircea Dinescu – scriitor, poet, Alexandru Cristian – poet, conferențiar. Invitați din Israel: poeții: Alexandru Anca, Etgard Bitel, Lică Bluthal, Magdalena Brătescu, Madeleine Davidsohn, Rodica Grindea, Adina Herșcovici, Shaul Leizer, Mioara Leon, Bianca Marcovici, Maria Găitan Mozes, Ada Shaulov. Programul muzical va fi interpretat de elevi ai școlii de muzică Akadma din Ashdod și va cuprinde piese tradiționale...

Spre o altfel de literatură

Am intrat într-o perioadă în care literele se întâlnesc cu evenimentele sociale. Tot ceea ce se întâmplă se poate imprima pa hârtie. Povestea a murit acum există doar informaţia. Literatura de astăzi se bazează doar pe informaţie şi pe observarea atentă a unei realităţi tot mai obstrucţionate şi mai dificile. Impedimentul în a scrie ceva de calitate este renunţarea la vis şi la idei măreţe. Toată literatura din zilele noastre, de bună calitate, nu mai permite omului visul. Am trecut de la elementul oniric al scrisului la cel real, la mundan. Cărţile din zilele noastre pun accentul pe un scris cert şi fără dubii. Invenţia şi fantezia în vis sunt sugrumate de anumite idei preconcepute. Prefer o literatură a visului decât una în care informaţia devine redundantă. Mă refer la beletristica pentru adulţi nu la poveştile scrise pentru încântarea copiilor, unde fantezia este cheia scrisului. Dostoievski, Marquez, Kafka, Kundera, Amos Oz, Ismail Kadare sunt adevăraţi zugravi ai realităţii. Scrisul lor despre oameni şi lume lasă un loc şi pentru vise. Literatura lor este un realism al visului, o lume în care înţelegem această lume cu ajutorul unor mecanisme intime. Cei care scriu în zilele noastre sunt aplecaţi asupra unei realităţi crude şi nedeformate. Personal cred că o literatura realistă îmbinată cu visul ne poate salva din marasmul cultural în care se află lumea. Avem nevoie de cărţi şi de literatură. Avem nevoie pentru a ne citi şi a ne povesti visele, gândurile, speranţele şi dezamăgirile. Avem nevoie de o literatură mare a visului, de o peniţă care să ne deseneze viaţa fără să ne facă să o regretăm. Povestirile cele mai interesante sunt cele la împletirea visului cu realitatea. Memoria literară ne trezeşte la viaţă şi ne îmbie la o senzaţie unică de libertate.   Deschizând orice carte la întâmplare vă rog să începeţi să visaţi… Alexandru...

S- a stins o stea luptătoare

De Alexandru Cristian Trecerea în nefiinţă provoacă multă durere uneori şi revoltă. Viaţa este implacabilă si are acelaşi sfârşit. Datoria noastră niciodată nu rămâne neplătită. Dispariţia unui scriitor suscită dezbateri despre rolul avut în cultura şi literatura unei ţări. Anii comunismului au fost ani de aur ai literaturii române. Marii scriitori au fost luptători cu peniţa şi sufletul. Moartea marelui Augustin Buzura îmi spune că o generaţie care s-a luptat pentru integritatea culturală a ţării noastre se apropie de finalul unei misiuni demne. Augustin Buzura, Norman Manea, Nicolae Breban şi alţi mari scriitori reprezintă simbolul luptei împotriva infernalei maşinării comuniste. Limba lor a fost sabia noastră împotriva asupritorilor. Dezrădăcinarea ţării noastre a fost oprită de lupta acestor spirite alese. Academicianul Augustin Buzura a reprezentat un hotar în cultura noastră. Drama intelectualului în perioada roşie este o luptă continuă cu monştrii care doreau strivirea substanţei naţionale. Ca un vajnic apărător, calitate care a fost dobândită din tinereţe, Augustin Buzura a luptat pentru viaţa culturală aşa cum ar fi luptat şi pentru viaţa şi sufletul oamenilor dacă ar fi ales cariera medicală. Augustin Buzura era specializat în fascinanta psihiatrie, loc în care omul se luptă cu demonii săi. Luptându-se cu demonii unei epoci Buzura a scris romane de o mare subtilitate psihologică. Absenţii, Feţele tăcerii, Orgolii, Refugii sunt romanele scrise de Augustin Buzura care deplânge deplorabila stare a omului învăţat într-o lume ciudată cu valorile răsturnate. Academicianul Augustin Buzura a fost şi va rămâne şi o mare conştiinţă culturală, sub conducerea sa a luat fiinţă Institutul Cultural Român, o instituţie ce face auzită vocea culturii noastre peste hotare. Dispariţia Academicianului Augustin Buzura este un moment dureros pentru cultura noastră, un vârf al luptei pentru spiritul şi cultura română s-a stins… din lecţia vieţii lui avem de învăţat. Opera sa a fost scrisă în slujba oamenilor şi a culturii.   (n. 22 septembrie 1938, Berința, județul Maramureș – d. 10 iulie 2017,...

Un joc dur ca viața, frumos ca viața, pe care n-ar strica să-l știm cu toții

La fel cum piloții de avioane de linie se antrenează mai întâi zeci și sute de ore pe simulatoare de zbor înainte de-a transporta sute de oameni cu 800 de kilometri pe oră, și noi cei care trebuie să ne administram propria viata ca pe o cursă cu obstacole avem un teren de antrenament similar. Vreau să prezint în câteva puncte esențiale cum reușeste un joc banal, adesea ignorat de firile prea cuminți, să simuleze perfect situații importante din viață și mai ales să ne antreneze să le gestionăm perfect. Este vorba de jocul de poker. Nu vă lăsați amagiți că nu l-ați învățat la școală sau că vecinii și prietenii nu-l joacă mereu. În Statele Unite este joc național. În serile din weekend, zeci și sute de mii de americani decenți se strâng în jurul unei mese, își impart jetoane și joacă poker. Prietenii încearcă să se bluffeze între ei fără milă și, dincolo de distracția fără egal pe care o oferă o partidă de poker, ei mai profită într-un fel: învață să-și negocieze eficient situațiile din viața de zi cu zi. Și faptul că americanii sunt cel mai pragmatic și eficient popor din lume spune multe despre pasiunea lor pentru acest joc. Voi încerca în câteva paragrafe scurte să explic de ce și cum reușește pokerul sa fie un mare profesor de viață pentru cei care îl joacă. Cel mai important lucru de știut este că în jocul de poker nu rezultatul unei mâini jucate este semnul că ai luat decizia bună. Dacă am câștigat sau nu mâna nu spune nimic despre corectitudinea deciziilor mele în acea mână. Pot juca perfect fără să câștig sau pot câștiga o mână jucând gresit. Asta pe moment. Pe termen lung însă, cei care iau deciziile corecte vor fi pe plus când se va trage linia (chiar daca pe parcurs mai și ratează unele maini) iar cei care iau decizii greșite vor ieși în deficit la final, chiar dacă pe parcurs au câștigat în unele situații izolate. Asta nu se întâmpla în tenis, de pildă. Pe teren, daca Simona Halep a decis greșit, punctul merge la adversar. Daca a decis corect, punctul e al ei. Invariabil. Ei bine, la jocul de poker mai intră ceva în discuție, ceva care face ca pe...

Bunătărie, din cartea de poveşti

După o vizită la cuptoarele pe vatră de la Bunătărie nu poţi să nu pui mâna pe o carte de poveşti.  Să vă spun cum te simţi. Încă de la intrarea în templul pâinii coapte ca la bunica te întâmpină mirosul carelor şi a poienilor de fân, cum erau odată. Ascultând simfonia coacerii pâinii îţi aduci aminte de pocnitul lemnelor din focul vetrei ţărăneşti. Mirosul îţi rememorează casa bunicii şi pâinea crescută din care întotdeauna rupeai coaja şi fugeai la joacă împreună cu ceilalţi copii.  Înființată în 1994, Europa Star Service SRL a avut ca perspectivă o imagine idilică: să cultive cereale, să macine grâul şi să coacă pâinea în ideea unui control deplin asupra calităţii produsului final, totul bazându-se pe o reţetă veche şi bine împământenită a morăritului şi panificaţiei. Si foarte important, totul a fost făcut de la început în familie din pasiune pentru grâne și pentru meșteșugul morăritului. Pentru a coace Bunatatile după reţete tradiţionale, am optat pentru un cuptor tradiţional pe vatră ca cel al bunicii, îmbunătățit cu un sistem ultramodern de încărcare-descărcare. Casele țărănești, câmpul și livezile, carele și fântânile, toate sunt elemente ale vieții sătești românești din care Bunătărie a extras rânduiala cultivării grânelor și tradiția pâinii – simbol înalt de ospitalitate. Atelierul de cozonaci parcă vine din cartea de poveşti. Brandul Bunătărie, apărut în 2009, este simbolul bunătăţilor din grâne de odinioară. Este un prilej de tihnă, un semn românesc de “bine ați venit!” spus tare, hotărât și neaoș. A crescut ca  un aluat dospit, de la unități de retail mici din județul Giurgiu și București la rețeaua de hypermarketuri Carrefour, Lidl sau Mega...