Eric Emmanuel Schmitt la București

Ateneul Român. Miercuri, 09 Decembrie 2015, 18:30 – 20:00. Sala mare. Eric Emmanuel Schmitt în dialog cu Marina Constantinescu. Bilete se pun în vânzare miercuri, 2 decembrie începând cu ora 12.00, la casa de bilete din incinta Ateneului Român, intrarea din strada Constantin Enescu, nr 5-7. Preț unic-10.00 Lei. ERIC-EMMANUEL SCHMITT s-a născut pe 28 martie 1960 la Lyon. În 1983 absolvă cursurile prestigioasei École Normale Supérieure cu o diplomă în filozofie. Trei ani mai târziu obține titlul de doctor în filozofie. Debutează în 1991 cu o piesă de teatru, Noaptea la Valognes. Îi urmează Vizitatorul, care îi aduce consacrarea și pentru care este distins cu trei premii Molière, Variațiuni enigmatice, Libertinul etc. În 1994 îi apare romanul Secta Egoiștilor, distins cu Prix du premier roman, dar Schmitt scrie în continuare piese de teatru care fac săli pline în Franța și în străinătate. În 2001 este recompensat de Academia Franceză cu Grand Prix du Théâtre pentru întreaga activitate. De același succes răsunător se bucură și romanele sale Evanghelia după Pilat (2000), Partea celuilalt (2001), Pe când eram o operă de artă (2002), precum și cartea autobiografică Viața mea cu Mozart (2005). Volumele care alcătuiesc Ciclul invizibilului – Milarepa (1997), Domnul Ibrahim și florile din Coran (2001), Oscar și Tanti Roz (2002), Copilul lui Noe (2004), Luptătorul de sumo care nu se putea îngrășa (2009) și Cei zece copii pe care doamna Ming nu i-a avut niciodată (2012) – s-au aflat luni întregi pe listele de bestselleruri din numeroase țări. Eric-Emmanuel Schmitt este autorul a patru volume de povestiri, Odette Toulemonde și alte povestiri(2006), Visătoarea din Ostende (2007), Concert în memoria unui înger (2010), distins cu Premiul Goncourt pentru nuvelă, și Cei doi domni din Bruxelles (2012). În 2008 publică romanul Ulysse from Bagdad, în 2011, Femeia în fața oglinzii, în 2013, Papagalii din Piața Arezzo, în 2014, dipticul Elixirul dragostei și Otrava iubirii, iar în 2015, Noaptea de foc. Lui Eric-Emmanuel Schmitt i s-au decernat peste douăzeci de premii și distincții literare, în 2001 primind titlul de Chevalier des Arts et des Lettres. Cărțile lui sunt traduse în peste patruzeci de limbi.  Ultimul volum apărut la editura Humanitas, Femeia în fața...

Dorința de teroare

O noapte liniștită urmată de un infern. O zi calmă urmată de un raid. La zece luni, numărul perfecțiunii, al cercului, Parisul este sub gloanțe. Teroare este cuvântul Parisului. Metaforele lui Paul Éluard nu pot vorbi despre dorința Parisului de liniște. Dar cineva dorește să semene frică și să renască misterele întunecate ale Parisului. Orice atac terorist are un scop precis, un scop greu de clarificat. Poate fi dorința de răzbunare, de afirmare, de strigare a unei cerințe. În spatele oricărui atac terorist stă o dorință. Dorința este un sentiment propriu ființei umane. O senzualitate ce se naște din teama de moarte. Teroriștilor le este frică de moarte. Moartea idealurilor lor ce nu au loc într-o lume a păcii. De aceea seamănă moarte. Ceea ce vor semăna vor culege. Au semănat moarte vor culege moarte. Este înfiorător să ataci un necunoscut   fără un mijloc de apărare. Președintele Franței a spus că este un act de barbarie… Aș adăuga și cuvântul mârșăvie. Este josnic să îți atingi scopurile ucigând oameni la întâmplare. Difuzia terorismul este rezultatul toleranței legii față de anumite devieri ale societății. Armele ar trebui interzise particularilor, știu că este o utopie, legea ar trebui aplicată dur și nemilos, altă utopie. Huntington a prevăzut genial aceast conflict. Un conflict al idealurilor, al civilizațiilor în care mila este închisă în cutia Pandorei iar frica, teama, moartea sunt eliberate. Citește mai departe...

David Grossman la București

Editura Polirom vă invită marți, 17 noiembrie, ora 19.00, la Clubul Ţăranului (Muzeul Ţăranului Român, Str. Monetăriei nr. 3, Bucureşti), la o întîlnire cu David GROSSMAN, unul dintre cei mai importanți scriitori israelieni, precum și unul dintre cei mai cunoscuți comentatori ai politicii țării sale. David Grossman va intra în dialog cu Cătălin Ștefănescu, realizatorul prestigioasei emisiuni TV Garantat 100%, pornind de la romanele sale apărute în colecția „Biblioteca Polirom” – Pînă la capătul pămîntului, 2012, 2014; traducere de Ioana Petridean; Cădere din timp, 2013 și Un cal intră într-un bar, 2015, ambele traduse în limba română de Gheorghe Miletineanu – , dar și de la politica internă și internațională a Israelului. Invitați: Excelența Sa Doamna Tamar Samash, Ambasadoarea Israelului în România Ioana Petridean, traducătoarea romanului Pînă la capătul pămîntului Bogdan-Alexandru Stănescu, director editorial Polirom, coordonatorul colecției „Biblioteca Polirom” David Grossman va citi cîteva fragmente în ebraică din cărțile sale, iar publicul va avea la dispoziție handout-uri cu versiunea în limba română a acestora. Lectura va fi urmată de o ședință de...

Andrei Afilipoaie la debut

Andrei Afilipoaie are 23 de ani. O mare pasiune pentru pictură. Deşi a terminat Teologia, e masterand la o altă facultate. La insistenţele prietenilor săi a organizat primul său vernisaj în strada Toamnei 17. Aproape o sută de invitaţi s-au bucurat de explozia de culoare din operele sale. Pictează cu mare lejeritate. Mutându-se într-o garsonieră cu mobilă comunistă, într-unul din cartierele bucureştene, a schimbat într-o noapte sumbrul în voios, cromatica frigului în căldura culoriilor aprinse, unghiurile drepte în unduiri fine. E atât de multă viaţă în peisajele sale, de stai să te întrebi acestea sunt culorile Paradisului? Dar pot fi totodată şi ale Infernului. Nudurile sale exprimă voluptate, marea cu aprinderile de foc premeditează furtuna, lascivitatea are flexiuni kamasutrice. E multă emoţie şi destulă trăire pentru opera unui debutant care din joacă a ajuns să aprindă şevaletul. Prin tablourile sale, fresce din opere naive, care au foc lăuntric, pasional, mistuit cu tandreţe, artistul incită la acţiune, nu doar la visare. Dacă îşi va profesionaliza discursul iconic, va mai lucra la tainele umbrelor şi la simbioza dintre efuziune şi experimentalism va trece de la impresionismul courbetian, francezul care înmuia pensula în întreg spectrul cromatic, cunoscut prin expresia: “cum să pictezi îngerul când nu l-ai văzut?,” la expresionismul cartezian care lasă loc imaginaţiei, va deveni din aspirant un profesionist al artei. Andrei pare a vrea să spună totul. E un viciu al debutului. Şi scriitorii tineri fac la fel. Pe tine ca spectator nu te lasă să te implici. Vrea să te seducă. Eh, ale tinereţii valuri… Vernisajul pare a fi un succes. Puţini artişti se pot mândri cu vânzarea majorităţii lucrărilor de pe simeze încă din ziua...

Analiză de conținut media

De George Chiriac Mireasă pentru fiul meu este un reality-show matrimonial din România produs de Sinevizyon TV Production. Prima emisiune a fost transmisă pe 29 august 2011 pe canalul Antena 1. Competiția este prezentată de către artista Mirela Boureanu Vaida. Aceasta este asemănătoare cu emisiunea Noră pentru mama, transmisă pe Kanal D. Concurenți În fiecare sezon, un număr de fete și de băieți însoțiți sau nu de mamele lor intrau în Casa Mireasă pentru fiul meu pentru a-și găsi jumătatea. Casa Mireasă pentru fiul meu Casa Mireasă pentru fiul meu este împărțită în două case: Casa băieților (locul unde locuiesc băieții) și Casa fetelor și a mamelor (locul unde locuiesc fetele și mamele băieților). În primele săptămâni fetele și mamele nu au voie să intre în Casa băieților, iar băieții în Casa fetelor și a mamelor, excepție fac doar Fiul și Mireasa săptămânii. Gala Săptămânală La finalul săptămânii, sâmbăta, are loc Gala Săptămânală, în care concurenții au parte de surprize (fie sunt vizitați de rude sau de prieteni, fie au posibilitatea de a câștiga anumite sume de bani, sau chiar pot fi introduși în competiție noi concurenți). Tot în Gala Săptămânală se desemnează Mama săptămânii, mireasa săptămânii și fiul săptămânii, votați de telespectatori prin intermediul tele-voting-ului. Mireasa/Mama săptămânii Pe parcursul sezoanelor, au început să se facă eliminări. Pentru a se face eliminări publicul a fost nevoit să își voteze concurenții favoriți. Fetele și băieții, cu sau fără mamă puteau fi votați online pe site-ul al. De asemenea fetele și mamele mai puteau fi votate și prin televoting, având un avantaj față de băieții singuri. La final, fata, respectiv mama de pe locul 1 primesc titlul de Mireasa/Mama săptămânii și sunt protejate de eliminări. Nominalizări În fiecare săptămână fetele și mamele fac nominalizări. Fetele îi nominalizează pe băieții pe care nu îi mai doresc în competiție, iar mamele pe fetele pe care vor să le elimine. În final nominalizările Miresei și Mamei Săptămânii sunt luate în considerare. De asemenea, primii doi sau trei votați de public din fiecare categorie sunt salvați, urmând ca cei neprotejați să intre în cursa de eliminare. Din sezonul 3, și băieții fără mame în competiție au putut face nominalizări. Eliminări Timp de o săptămână anumiți concurenți intră în cursa de eliminare. Publicul trebuie să-și salveze...

Alexandru Cristian – Şabestari. Poezie şi taină

Mister, creaţie, iluminare gânduri greu de pătruns de mintea omului. Legătura cu divinitatea este unică şi irepetabilă pentru fiecare om. Înţelepţii sufiţi spun că totul este Allah şi Allah este în totul.     Şabestari creează versuri pentru mistici dar şi pentru cei neiniţiaţi. Mort la o vârstă hristică marele poet Şabestari a descris în 2000 de versuri doctrina sufită despre om şi calea sa către îndumnezeire, Grădina Tainei. “ Şi pricepem că lumea e doar o-nchipuire/cum unu-n orice număr mereu e-n repetire.” spune poetul în Prolog afirmând doctrina sufită despre indivizibilitatea puterii divine. Înţelepţii sufiţi consideră că pentru a ajunge la o stare de katharsis şi de revelaţie trebuie să-l putem vedea pe Dumnezeu în orice lucru şi fiinţă. Poemul Grădina Tainei este un poem filosofic interogativ sub forma unor 15 întrebări despre credinţă, univers, relaţia transcendentală între om-divinitate, gândire, înţelepciune, iubire mistică “ Gândeşti drept când de lume desprinsu-te-ai deplin/ şi-atunci te luminează doar fulgerul divin.” Un vers despre adevărata înţelepciune, omul nu poate dobândi adevărata cunoaştere prin rugăciune şi prin asceză. O asceză socială, fiecare înţelept sufit este  un călugăr în lumea aceasta. “ Cum lumea e reflexul luminii Celui Sfânt/ce-i El de fapt rămâne o taină pe pământ.” Pe Dumnezeu nu-l putem cuprinde cu mintea ci cu doar sufletul curat. Taina divină este ascunsă oamenilor ce caută în interiorul duhului lor. “ Tu, dincolo de spaţiu şi timp de te ţine!/ Desprinde-te de lume! Fii lumea pentru tine!” Acest vers este tainic, mistic şi cu profunde înţelesuri. Este un îndemn adresat lui Allah pentru a se întoarce către faţa oamenilor şi un îndemn dat oamenilor pentru a se dezlipi de lume. Este înţelesul filosofiei mistice sufite, un soare are raze ce izvorăsc din soare, razele fiind tot soare. “ Tu eşti pluralitatea ce-a-ajuns Unicitate/ tu eşti Unicitatea ce-a-ajuns pluralitate” Şabestari descrie înţelepciunea sufită a unicităţii tuturor lucrurilor, o unitate desăvârşită de puterea absolută a lui Allah. Înţelepciunea Coranului nu susţine doctrina sufită, ci puterea nemărginită a lui Allah asupra sorţii oamenilor. În sufism oamenii se mântuiesc nu independent de voinţa lor ci numai cu dorinţa unităţii cu Allah. “ Sfântului sfinţenia nu trebuie să i se vadă” un îndemn la modestia omului care porneşte pe greoiul drum al sfinţeniei, al unităţii cu Dumnezeu. Sfântul nu trebuie...

Iluzia şi visul sunt la temelia sufletului nostru

Mihail Sadoveanu (n. 5 noiembrie 1880, Pașcani- d. 19 octombrie 1961, București) a fost un scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician și om politic român. Este considerat unul dintre cei mai importanți prozatori români din prima jumătate a secolului XX. Opera sa se poate grupa în câteva faze care corespund unor direcții sau curente literare dominante într-o anumită epocă: o primă etapă sămănătoristă, cea de început, a primelor încercări, nuvele și povestiri, o a doua mitico-simbolică, din perioada interbelică (reflectată în romane precum Creanga de aur sau Divanul persian, precum și o ultimă fază care corespunde realismului socialist, în acord cu perioada socialist-comunistă la care Sadoveanu va adera ideologic. Părinții lui Mihail Sadoveanu au fost avocatul Alexandru Sadoveanu din Oltenia și Profira Ursache, fată de răzeși. Urmează gimnaziul „Alecu Alecsandru Donici” la Fălticeni. În timp ce studia la gimnaziu, în 1897, intenționează să alcătuiască, împreună cu un coleg, o monografie asupra lui Ștefan cel Mare, renunțând, însă, din lipsă de izvoare istorice. Urmează apoi cursurile Liceului Național din Iași, iar la București studiază dreptul. Debutează în revista bucureșteană Dracu în 1897. În 1898 începe să colaboreze la foaia Viața nouă alături de Gala Galaction, N.D. Cocea, Tudor Arghezi ș.a., semnând cu numele său, dar și cu pseudonimul M.S. Cobuz. Se stabilește la București, în 1904, se căsătorește, și va avea unsprezece copii. În același an are loc debutul editorial cu patru volume deodată – Povestiri, Dureri înăbușite, Crâșma lui Moș Precu, Șoimii – în care Sadoveanu manifestă predilecție deosebită pentru istorie. Nicolae Iorga va numi anul 1904 „anul Sadoveanu”. În 1910 este numit în funcția de director al Teatrului Național din Iași. În acest an publică volumele Povestiri de seară (la Editura Minerva), Genoveva de Brabant, broșura Cum putem scăpa de nevoi și cum putem dobândi pământ ș.a. Colaborează la revista Sămănătorul, dar se va simți mai apropiat spiritual de revista care apărea la Iași, Viața Românească. În anul 1919 editează, împreună cu Tudor Arghezi, la Iași, revista Însemnări literare. În decembrie, revista își anunță încetarea apariției: Viața românească își pornește iar munca pentru cultură și folos. Noi, cei de la Însemnări literare, reintrăm în curentul ei cu modestele noastre mijloace. În editura revistei ieșene publică volumul de nuvele Umbre și broșura În amintirea lui Creangă, iar la Editura Luceafărul,...