Gala Tinerilor Scriitori

De Ziua Culturii Naţionale, vineri, 15 ianuarie 2016, ora 16.00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din Bucureşti va avea loc GALA TINERILOR SCRIITORI / CARTEA DE POEZIE A ANULUI 2015. Evenimentul este organizat de Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti și Asociaţia EURO CULTURART, cu sprijinul Institutului Cultural Român. Juriul compus din trei tineri critici literari (laureaţi ai ediţiilor 2012, 2013 şi 2014) – Bianca Burţa-Cernat, Mihai Iovănel şi Andrei Terian – va anunţa cele trei nominalizări pentru Tânărul Poet al anului 2015, cele trei nominalizări pentru Tânărul Prozator al anului 2015, precum şi cele trei nominalizări pentru Tânărul Critic al anului 2015. Câştigătorii celor trei secţiuni vor fi desemnaţi şi prezentaţi la Gala Tinerilor Scriitori; de asemenea, marele câştigător, Tânărul Scriitor al anului 2015, ales dintre ei. Premiul Cartea de Poezie a anului 2015, în valoare de 3.000 lei, va fi oferit de preşedintele Institutului Cultural Român, Radu Boroianu. Gala Tinerilor Scriitori se va desfăşura în cadrul unui eveniment multiart, avându-i ca invitaţi speciali pe Nadia Trohin şi Mircea Tiberian, și va fi transmisă în direct de Radio România Cultural (producător: Anamaria Spătaru). Moderatorul şi iniţiatorul evenimentului: Dan Mircea Cipariu. Coproducător: Radio România Cultural. IMPORTANT! Intrarea la eveniment se face numai cu invitaţie. Puteţi solicita invitaţii la adresa de email: cipariu@yahoo.com până joi, 14 ianuarie 2016, ora 14.00. Pentru a nu fi perturbată transmisia în direct a evenimentului, accesul invitaţilor va fi permis până la ora...

Noutăți editoriale 2016

Ce ne pregătesc editurile în acest an?   Cititorul român are parte în acest an, de surprize deosebit de plăcute din partea celor mai importante edituri din ţară. Iată o listă scurtă cu cele mai importante titluri ce ne vor ațtepta la raft. La editura Polirom: Florian Ilieș – 1913, Umberto Eco – Scrieri despre gândirea medievală, Heinrich Boll – Opiniile unui clovn ăn colecția Top 10+, Jose Saramago – Ridicat de la Pământ, Ernest Hemingway – Insulele lui Thomas Hudson. De la Cartea Românească vine Nora Iuga – Ascultă cum plâng parantezele, Gellu Dorian – Cartea de la Uppsala. Editura Trei vine chiar la început de an cu volumul Numele lui Dumnezeu este Milostivirea, semnată de Papa Francisc. Grupul Humanitas va miza pe: Ismail Kadare – Firida rușinii, Isabel Allende – Amantul japonez, Mihai Eminescu – Versuri și manuscrise. Fanii seriilor consacrate de la Leda se vor bucura şi în 2016 de continuările acestora cartea a şasea din seria Instrumente mortale , de Cassandra Claire. În 2016, grupul All mizează pe Cele 5 alegeri. Calea productivităţii , de Kory Kogon, Adam Merrill şi Leena...

Călător prin București: poetul nepereche

Institutul Cultural Român de la Tel Aviv, în colaborare cu Asociația Scriitorilor Israelieni de Limbă Română, organizează joi, 14 ianuarie 2016, ora 17:00 la o seară literară specială dedicată  operei poetului național al României, Mihai Eminescu. Evenimentul, în limba română, va avea loc la sediul ICR Tel Aviv şi se desfăşoară sub egida Zilei Culturii Naţionale. Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile. Programul evenimentului: Introducere: G. Mosari, președintele Asociației Scriitorilor Israelieni de Limbă Română – Opera literară a scriitorilor israelieni de limbă română în 2016, apariții literare și perspective Moderator: G. Mosari, președinte ASILR Partea I: „Călător prin București: poetul nepereche”, despre opera și viața marelui poet, prin Bucureștiul lui Eminescu, prelegere susținută de dr. Irina Airinei Vasile, autor și critic literar, și însoțită de un suport audio-video. Proiecția unui fragment din reportajul „Călători prin București” difuzat în cadrul seriei de emisiuni „Cultura minorităților” realizate de TVR 2 Participă: Irina Airinei Vasile, autor, și Cleopatra Lorințiu, realizator TVR 2 Partea II: Lansarea cărții „Oameni și destine” de Hedi Simon Participă: Hedi Simon, Gabi Moscovits și Madeleine Davidsohn Concluzii şi Q&A „Traseul trecerii lui Eminescu prin Bucureşti este unul plin de amintiri: din Dacia până spre Biserica Albă, pe Podul Mogoşoaiei, au existat şi mai există, încă, o serie de repere. Vom pleca de la casa lui Titu Maiorescu, din zona Palatului Regal, unde au fost şi sediile temporare ale ziarului TIMPUL şi vom ajunge la Pasajul Vilacrosse, la Capşa şi Manuc, trecând pe la cele două locuinţe ale lui Slavici, una pe locul Muzeului Colecţiilor de Artă, alta spre Biserica Albă, unde a locuit Eminescu, până la fosta mânăstire a Caimatei, o altă fugitivă aşezare a sa, de la strada  Puţul cu Plopi, de pe lângă Cişmigiu şi până la Buzeşti unde a mai locuit Eminescu şi unde primea vizitele Veronicăi Micle, toate aceste străzi poartă urmele paşilor lui. Eminescu. „Veşnicul chiriaş grăbit”  lua cu el cufărul cu manuscrise, cele câteva sute de cărţi, nu avea mari mobile pentru că cine închiria, închiria cel puţin cu pat şi cu un mobilier sumar şi îşi mai aducea şi faimoasa maşină de cafea, călimările, penele de rigoare, hainele…Îi vom căuta paşii pe  Calea Victoriei la nr. 32 în zona fostului Teatru Naţional, unde era administraţia ziarului Timpul. Vom căuta, pe strada Ştirbei...

Confesiunea unui scriitor oarecare

Scriu pentru a mă elibera de anumite sentimente şi trăiri. Un cuvânt poate cuprinde un milion de sentimente şi infinite idei. Poet, romancier sau dramaturg scriitorul este omul care poate crea din nimic ceva uriaş, memorabil. Shakespeare, Goethe, Cervantes au creat din sufletul lor lumi care şi acum trăiesc şi care nu vor apune decât cu sfârşitul acestei lumi.    Mario Vargas Llosa spunea că un scriitor are un vierme în el care nu-l lasă să trăiască, viermele literaturii. O fiinţă care te consumă şi îţi dă posibilitatea de a crea opere nemuritoare şi adevărate. Nu putem şti dacă te naşti cu acest vierme sau el te acaparează încet, odată cu timpul, putem mărturisi că scrisul ne eliberează, putem zbura peste abisul de netrecut al eternităţii. A scrie poezie înseamnă a scrie ce simţi. A scrie proză este construirea unei lumi în care tu te identifici. A scrie teatru reprezintă viaţa pe care o trăim şi nu o putem explica.     Confesiunile unui scriitor sunt egale cu cele ale unui martir. Viaţa este subordonată scrisului tot ceea ce el simte şi trăieşte este dominat de hârtie. Viaţa condusă de hârtie este viaţa unui scriitor, adeseori fantastică,  este de fapt o viaţă de luptă, chin şi dăruire. Nu poţi scrie în toate perioadele vieţii tale dar poţi gândi ca şi cum ai scrie. Poate nu este bine să scrii ce gândeşti şi ce simţi, spun unii. Dar această oprelişte este terifianta cenzură care  reprezintă închisoarea reală a minţii şi sufletului multor scriitori. În fiecare an încercăm să scriem, nu reuşim întotdeauna,   dar putem afirma că scrisul ne eliberează. Scriitor poate deveni oricine, maestru este o însuşire pe care o capeţi după ani de efort. Un mare scriitor are un dram de talent şi sute de mii de secunde răpite din viaţa sa. Este confesiunea unei vieţi trăite după idealul său. Trebuie să respectăm fiecare carte scrisă pentru că în spatele ei se află trudă şi...

Eric-Emmanuel Schmitt a umplut Ateneul Român

Eric-Emmanuel Schmitt a umplut Ateneul Român. Fidelii săi cititori i-au putut sorbi judecăţile de valoare, acurateţea limbii franceze, tributul adus sufletului prin scrierile sale remarcabile. Pentru admiratori a fost un  regal de modernitate şi de bun simţ. Vorbele măsurate, dibaci meşterite, au arătat măsura unei valori a lumii. Un scriitor contemporan cu ştaif. „Il fait bon vivre” ar spune francofonul. “Well build author brand”, cel de pe partea opusă a Canalului Mânecii.   Pentru profesionişti, entuziasmul a fost însă moderat. Judecăţile de valoare, exprimate în cel mai important for al culturii române, au mai fost spuse şi în alte părţi. Discursul părea manufacturat. Sigur, cu o clasă peste Paulo Coelho. Aprecierile sale pentru Angela Gheorghiu, Ileana Cotrubaş au fost menite să sporească empatia sau poate chiar ascultă muzica lor, nu ştim. Eric-Emmanuel Schmitt a fost mai întâi dramaturg, apoi, după uluitorul succes al povestirii “Oscar şi tanti Roz” a devenit scriitor. Stilul său e inconfundabil. Poveştile au personaje simple. Cadrele sunt memorabile. Răsturnările de situaţii sunt imprevizibile. Schmitt scrie scurt şi năucitor.   Mulţi am văzut piesa “Variaţiuni enigmatice”. În prima jumătate era să adorm. Finalul e de capă şi spadă. Rememorând prezenţa sa la Bucureşti, cu prilejul montării piesei, a remarcat că „personajele se ucid în cuvinte”, iar în Japonia “se bat la propriu.” Maestrul întâmplărilor fantastice nu cunoaşte, conform mărturisirilor, culoarea ochilor celui cu care vorbeşte. De ce? Pentru că este interesat mai mult de privire. “Privirea încarcă ochii.” Un regizor l-a rugat mai demult să aleagă dintre trei sute de copii personajul pentru Oscar. Nu a căutat figuri, doar suflete. A zărit unul şi a decis. Acesta are sufletul lui Oscar. “Dragostea ne salvează de egoism”, a mai precizat autorul “Visătoarei din Ostende,” lăsată în lumea ei de personajul scriitor din carte. “Dragostea apare, doar după ce cuplul se eliberează de sex”, iată maxima. “Să te îndrăgosteşti e uşor, să iubeşti e dificil.” Printre chestiuni serioase a mai scos şi siropoasa: “scriu pentru bunicii mei morţi.” “Nu vreau să trădez pe cei care mă înconjoară şi nici pe cei din lumea din care provin.” Sigur, a absolvit una dintre cele mai respectabile universităţi franceze: “Ecole Normale Supérieure”. Pe alocuri a fost şi sincer. “Dacă aş fi scris un tratat de toleranţă, cine m-ar fi citit?” El crede că literatura nu are arma raţionamentului, ci a dragostei...

Antoaneta Ralian a murit la 91 de ani

Antoaneta Ralian, născută pe 24 mai, 1924, absolventă a Facultăţii de Litere din Bucureşti, a fost unul dintre cei mai productivi şi apreciaţi traducători din engleză din România. A fost redactor de carte la editura Univers. A semnat peste 120 de traduceri (preponderent romane, dar şi piese de teatru) din autori prestigioşi: D.H. Lawrence, Thomas Hardy, Henry James, Virginia Woolf, J.D. Salinger, Lawrence Durrell, Salman Rushdie, Tennessee Williams, Raymond Federman, Russell Banks, Saul Bellow, Iris Murdoch etc. Dumnezeu s-o odihnească în...

Literatură în ringul de box, la FILB 8

Săptămîna viitoare debutează cea de a VIII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură de la Bucureşti. Începînd de miercuri, 2 decembrie şi pînă vineri, 4 decembrie, iubitorii de literatură din capitală sînt aşteptaţi la Clubul Ţăranului, în fiecare seară, de la ora 19.00. Afişul ediţiei din acest an include 17 nume de primă mărime ale literaturii contemporane, oaspeţi din Turcia, Elveţia, Ungaria, Spania şi Statele Unite ale Americii şi România. Noutatea ediţiei din acest an o constituie introducerea unui nou format: FILB 8 aduce la Bucureşti LITERARY DEATH MATCH, un proiect născut în Statele Unite ale Americii, show în cadrul căruia 4 scriitori se înfruntă în lecturi publice într-un ring de box, evaluaţi de un juriu. „De-a lungul celor 8 ediții (da, am ajuns la a opta) am încercat să facem mereu ceva nou, să păstrăm dinamismul acestui festival. Fie că am adus autori din Brazilia sau Malta, fie că am invitat manageri culturali din Irlanda, noutatea a fost parte integrantă din programul nostru. Anul acesta mizăm fie pe autori care nu erau «pregătiți» în anii trecuți, cum ar fi Adriana Bittel sau Ion Iovan, sau pe autori din spații pe care încă nu le sondaserăm – Burhan Sönmez (Turcia) sau Iván Repila (Spania). György Dragomán e un scriitor atât de elaborat, încât a-l invita pentru a doua oară într-un festival (în opt ani) nu mai pare nimănui un lucru neobișnuit. Ceea ce va atrage atenția tuturor, însă, va fi acest Literary DeathMatch, un ring în care se înfruntă (neletal) patru poeți. Este, într-un fel, declarația noastră de normalitate: ne putem război fără sânge. Și, da!, lumea literară nu e una a păcii (ba din contră), însă normalitatea, în zilele acestea, este starea spre care tindem, chiar atunci când ne războim.” ​(Bogdan-Alexandru Stănescu, Președintele FILB)   În prima seară a FILB 8 îşi dau întîlnire doi prozatori străini născuţi în România: György Dragomán din Ungaria, unul dintre cei mai premiaţi autori est-europeni ai momentului, ale cărui cărţi au apărut în traducere la Editura Polirom şi prozatoarea elveţianăDana Grigorcea, unul dintre numele în plină ascensiune ale scenei literare de limbă germană (cel mai recent roman al său, aflat în curs de traducere în limba română, a concurat anul acesta la premiul Cartea Anului în Elveția). Lor li se vor alătura cunoscuții scriitori români Adriana Bittel şi Ion Iovan....