O nouă eră Nobel

Recunosc am fost uluit și chiar consternat de aflarea câștigătorului Premiului Nobel pentru Literatură. Vă mărturisesc pariasem pe Ismail Kadare, dar îmi doream foarte mult să-l câștige Norman Manea. Nu a fost să fie.  A fost o jurnalistă din Bielorusia. Am privit sceptic nominalizarea pănă m-am dus la o librărie și am citit o pagină din cartea apăruta în România. Am cumpărat cartea și am citit-o toată.              La final am realizat că deja intram într-o nouă eră a Premiului Nobel. Și că investigațiile de presă pot deveni atât de importante încât să fie răsplătite cu un astfel de prestigiu. Trebuie să vă mărturisesc că mă bucur că și instituțiile conservatoare evoluează dar îmi păstrez o rezervă. Nobelul trebuie să rămână literaturii iar Pulitzer sau Lorenzo Natali sau orice alt  prestigios premiu trebuie atribuit presei. Deși Svetlana Aleksievici a scris o carte minunată, cutremurătoare și merită orice premiu, acordarea Premiului Nobel a arătat că viziunea Academiei Suedeze s-a schimbat. Am intrat într-o nouă eră a Premiului Nobel. Deși  a fost criticat că s-a politizat Nobelul a evoluat spre probleme fundamentale ale omenirii: știință, criză economică, socială, clivaje sociale. Cărțile în acest domeniu, mă refer la cele cu alură beletristică, vor fi de acum încolo mai prezente pe listele scurte ale Academiei Suedeze. Ca și gând de final m-aș bucura ca tragedia comunismului și deceniul absurd expus de Norman Manea să primească o recunoaștere deplină sau sinistra Albanie atât de minunat expusă de Ismail Kadare. Premiul Nobel ne va mai oferi multe surprize dar și certitudini. Îndrăznesc să fac o predicție.   În anul 2016 laureatul Premiului Nobel pentru Literatură va fi poetul sirian Adonis când poate situația din Siria se va tranșa...

Chirovici „un fenomen literar global”?

Romanul „Cartea Oglinzilor”, scris de Eugen Chirovici, a primit cereri de publicare de la edituri din 23 de ţări şi i-ar putea aduce autorului un câştig cu multe zerouri.Romanul poliţist al autorului din România, denumit „Cartea Oglinzilor”, a fost comandat de editurile din 23 de ţări – iar licitaţiile au implicat până la 11 edituri din fiecare stat. Editurile din ţările mai mici, precum Islanda, care tind să aştepte ca un roman în limba engleză să aibă succes în Marea Britanie şi SUA, înainte să-l achiziţioneze, au cumpărat materialul lui Chirovici înainte de publicarea cărţii, preconizată pentru anul 2017. Chirovici, în vârstă de 51 de ani, locuieşte în Reading şi a scris zece nuvele de mister în România, în ultimii 20 de ani, dar piaţa românească s-a dovedit prea mică pentru cărţile sale, susţin jurnaliştii britanici. Chirovici a lucrat ca jurnalist şi acum ar putea obţine o sumă „formată din şapte cifre” pentru romanul său. În România, romanul va fi publicat de editura...

Luceafarul, cel mai lung poem de dragoste din lume

Academia Recordurilor Mondiale (World Records Academy) a anunţat săptămâna trecută că a omologat  „Luceafarul” lui Mihai Eminescu drept cel mai lung poem de dragoste, cu 98 de strofe. Pe pagina oficială a instituţiei, alta decât Guinness Book, se precizează că poezia lui Eminescu „poate fi descrisa simplu (ca pentru generaţia You Tube de astăzi) ca o combinaţie între „Pe aripile vântului”, datorită caracterului romantic, „Star Trek”, pentru elementele de science fiction, şi „Love Story””. În baza acestor argumente, cei de la  spun despre „Luceafărul” că poate fi considerat atât un poem romantic, cât şi unul modern, al mileniului trei. De Mihai Eminescu Poezii....

Necuprinsul Eminescu

A scrie o piesă de teatru despre Mihai Eminescu este ca şi cum ai încerca să prinzi o stea cu o mână. Titanismul lui Eminescu este dovedit prin uriaşa sa operă şi nemărginita profunzime a scrisului său. Mihai Eminescu spunea că un geniu apare mai rar decât o nouă stea pe cer. Tragismul vieţii sale este în contrast cu luminozitatea operei sale. Viaţa i-a fost meteorică iar creaţia universală, veşnică. Deşi a trecut de tânăr spre astre a reuşit să creeze fundamentul limbii române. Patron  absolut al culturii române, Mihai Eminescu este metafora limbii române. Limba strămoşească a cules-o şi a  întrepătruns-o cu noi cuvinte dând naştere unei opere măreţe, limba literară. Geniu total al neamului românesc şi absolut al culturii noastre Mihai Eminescu a realizat neputinţa omului şi efemeritatea sa. Opera sa a anticipat veşnicia. De ce Eminescu este veşnic? Pentru că a scos veşnicia din pământul vechi al folclorului nostru. Eminescu este puntea temporală între tradiţie şi modernitate în cultura noastră. O piesă de teatru despre viaţa sa este plină de subiectivism şi lasă loc de interpretări. Niciodată o mare personalitate nu a fost lipsită de controverse. Mihai Eminescu nu este o controversă sau nu ar trebui să fie. Mihai Eminescu este unic şi nu trebuie minimalizat prin diverse scenarii şi teorii. Dragostea de Eminescu m-a făcut să-i studiez viaţa şi opera. Ambele se împletesc în mod admirabil şi dau naştere unui Eminescu real, un om lucid de forţa sa creatoare şi mentală. Un om care  a scrutat istoria, prezentul şi viitorul neamului său. În aceea epocă nu exista om mai informat decât Eminescu. Poetul nostru era pasionat de cunoaştere şi citea tot ce putea; cărţi, enciclopedii, ziare, reviste, manuale, almanahuri şi multe alte pagini scrise. Eminescu este definiţia literaturii române. Fără el această literatură este mai săracă şi greu  de remarcat. Literatura noastră se împarte în două momente, înainte şi după Eminescu. A cuprins toate genurile posibile, poezie, nuvelistică, romane, dramaturgie, schiţe, eseuri, proze scurte, eseuri filosofice. Mihai Eminescu este necuprins prin forţa uriaşă a operei sale prin împlântarea versurilor în conştiinţa neamului românesc. Mihai Eminescu va exista într-un timp când totul va fi tăcere iar Luceafărul său va străluci veşnic pe cerul eternităţii. Dacă nu se va mai vorbi limba română, Eminescu se va citi...

Bosonul lui Eminescu

Minte uriaşă a neamului românesc Eminescu a reuşit să  lase urmaşilor săi  o operă vastă; poezie , proză , nuvelă , dramaturgie , editoriale , eseuri despre  economie , politică şi  istorie. Printre caietele sale , 44 la număr , s-au descoperit importante preocupări pentru ştiinţele exacte cum ar fi   matematica , chimia şi fizica. Din cele peste 17.000 de pagini scrise de Eminescu doar câteva rânduri ne dau certitudinea că geniul aparţine Universului. Mintea lui Eminescu a putut să producă versuri de o divină frumuseţe şi de o logică impecabilă. Pe lângă versurile diamantine Mihai Eminescu este în opinia mea unul dintre primii fizcieni moderni. În Scrisoarea a-I-a mi-au atras atenţia câteva rânduri. Trebuie să menţionez că le-am parcurs împreună cu mentorul meu , domnul General Niculae Spiroiu fost Ministru al Apărării , un om îndrăgostit de Eminescu. Scrisoarea a-I-a are ca sursă de inspiraţie un imn vedic. Petru Creţia spune că acest minunat poem are şase părţi care se urmează în cerc până la întoarcerea în punctul de început. Scrisoarea a-I-A este un poem cosmologic şi metafizic. Bosonul sau bosonul Higgs este o particulă subatomică descoperită de cercetătorii acceleratorului de particule de la Geneva CERN.  Această particulă are o înrâuire directă asupra  mesei   celorlalte particule din Univers permiţând transformarea energiei în materie. Bosonul este al-12-lea element din Modelul Standard al Universului. Astrofizicienii susţin că materia observabilă din Univers este de 4% restul de 96% este energie şi materie întunecată. Misterioasa energie întunecată  a fascinant mintea fizicienilor multe decenii. Materia întunecată este partea ascunsă care a dat naştere Universului , susţine Eminescu în versurile din Scrisoarea a-I-a. Genialul Eminescu a prevăzut în urmă cu peste  un secol descoperirea bosonului în Scrisoarea a-I-a. În versurile „ La-nceput, pe când fiinţă nu era , nici nefiinţă/ Pe când totul era lipsit de viaţă şi voinţă/ Când nu se ascundea nimica, deşi tot era ascuns” Eminesscu observă originea universului , supa primordială din care toţi ne-am născut. Viziunea cosmologică a lui Eminescu este genială , originea Universului este în neant , în anti-materie transformată în materie. După Big Bang urmează un haos ce precede ordinea. Elemente şi particule sunt amestecate fără o ordine exactă… brusc particula lui Dumnezeu apare…bosonul eminescian „Dar deodat-un punct se mişcă… cel întâi şi singur. Iată-l/ Cum...

Misterioasa moarte a lui Mihai Eminescu

Mihai Eminescu era incomod pentru Puterile Centrale Încă de pe vremea când era redactor şef la Timpul, oficiosul Conservatorilor, Mihai Eminescu şi-a afirmat puternicele sentimente patriotice, în dezacord cu linia partidului, a puterilor centrale, chiar şi împotriva lui Maiorescu. După 120 de ani de la moartea sa cunoaştem scrierile sale, atât jurnalistice cât, mai ales, cele poetice. Mai puţin ştim despre contextul politic al acelor vremi. Între 1880 şi 1883, anul alienării sale, a avut o activitate virulentă împotriva politicienilor acelor vremuri. Mai mult, lua parte la înfiinţarea confreriei „Societatea Carpaţi”, care va atrage atenţia marilor puteri imperiale pentru natura „subversivă” a discuţiilor membrilor. Ei se pronunţau pentru dezlipirea Ardealului de Imperiul Austro-Ungar. Iată ce conţinea o parte din raportul pe care ambasadorul austriac la Bucureşti, baronul Mayer, l-a transmis superiorilor săi: „Eminescu a făcut propunerea, la una dintre şedinţele grupului, ca toţi tinerii care frecventează instituţiile de învăţământ din România să acţioneze în timpul vacanţei, prin locurile natale, pentru a orienta opinia publică în direcţia unei Dacii Mari”. Eminescu, înzestrat cu o puternică şi influentă carismă, era lider de opinie. Părerile sale nu erau conforme celor ale politicienilor conservatori din jurul lui Carp, care negociau mai bine de doi ani cu “Tripla Alianţă” (Germania, Austro-Ungaria, Italia).  Sărbătorile naţionaliste de la Iaşi, însă, de la începutul lunii iunie 1883, când s-a dezvelit statuia lui Ştefan cel Mare şi când Eminescu, perfect sănătos, a citit la “Junimea” poemul sau, “Doina”, au iritat puterile centrale.  Von Bismarck a cerut ferm desfiinţarea Societăţii “Carpaţi”, un adevărat partid secret de rezervă, cu zeci de mii de membri, care milita pe faţă şi în clandestinătate pentru ruperea Ardealului de la Imperiul Austro-Ungar şi alipirea lui la Ţară. Guvernul conservator scotea astfel confreria în afara legii. Moment excepţional pentru Titu Maiorescu să-şi pună în practică planul său de reducere la tăcere a lui Eminescu.  Ziarul „Românul”, mereu cu accente polemice la scrierile lui Eminescu, anunţa îmbolnăvirea sa subită, iar curios, la câteva zile, asta era prin iunie 1883, şi „Timpul” publica date despre presupusa boală, numind pe altcineva la conducerea publicaţiei. Duşman al Triplei Alianţe În luna septembrie a anului 1883 s-a semnat Tratatul cu Tripla Alianţă. În acesta se prevedea interzicerea manifestărilor în favoarea secesiunii Ardealului. Moment în care Mihail Eminescu a fost internat...

Noi dimensiuni ale mitului Mihai Eminescu

Eminescu poet naţional şi universal de o mare amplitudine intelectuală şi de un enciclopedism rar întâlnit, o dovadă a acestei erudiţii sunt cele 44 de caiete (acum în fondul Academiei Române)pe care Noica le numea miracolul culturii române.Eminescu a devenit mit sau a fost facut mit?O întrebare care a iscat multe răspunsuri care la rândul lor au dus la şi mai multe întrebări. Mitul Eminescu este format dintr-un interesant binom: mitologic şi mitologizat.Primul cuvânt se referă la omul care a devenit un mit al doilea  la opera sa care este temelia şi filonul central al mitului.Poetul este privit ca Demiurgul literaturii române, fondatorul limbii literare române. Demitizarea poetului a început când s-a descoperit că opera sa este formată şi din altceva în afară de poezie.Unul dintre marii ziarişti ai istoriei noastre este Mihai Eminescu, poate cel mai mare.Articolele sale sunt pline de idei politice de primă însemnătate pentru epoca în care a trăit, începutul modernizării României.Acuzaţiile de xenofobie, anti-semitism, naţionalism patriotard au fost prezente încă din perioada când activa ca ziarist la Timpul, între anii 1877-1883. Acuzaţia este una gravă care şi acum apasă asupra spiritului poetului.Manifestările sale de revoltă nu au fost îndreptate împotriva unor popoare ci a unor idei, ca o paranteză referitoare la ura sa faţă de greci reamintesc că marele său prieten Ion Luca Caragiale era de origine greacă. Noua dimensiune a mitului eminescian trebuie sa fie una nu îndreptată asupra omului şi operei ci a ideilor pe care le-a promovat.Să nu uităm că orice popor are parte de trădătorii, mişeii şi hoţii săi, iar Eminescu a a acuzat hoţia, micimea, ignoranţa, suferinţa provocată de oameni altor oameni.Opera sa este străbătută de o lumină pur umanistă.El nu este nici naţionalist, nici anti-semit, nici xenofob, cei care îl acuză de acest lucru fac un mare păcat ignoră dimensiunea universală a umanismului, iar Eminescu are o dimensiune universală, din India până  pe malurile Rinului. O altă dimensiune importantă a mitului eminescian este dimensiunea socială şi capacitatea de educare.Spiritului eminescian este străbătut de valori române care sunt în concordanţă cu valorile tuturor popoarelor ce au conştiinţă istorică: cultul eroilor şi al ruinelor, folclor, mituri fondatoare şi istorie. Este drept că foarte mulţi istorici, în secolul în care trăim, dar şi diverşi specialişti aferenţi vor accentua  fenomenul demitizării istoriei....