Marina Almăşan – Bombănelile Marinei

Aşa sunt eu: un om pozitiv, dar care bombăne! În ultimul an, am bombănit, în scris, de aproape 300 de ori. E drept, cel mai adesea eram cu fundu-n sus din motive personale: fie mă exaspera fostul soţ, fie mă necăjeau copiii, fie mă stresau şefii, fie mă nemulţumeau funcţionarii publici, fie mă cutremurau programele de la televizor, fie mă disperau facturile din cutia poştală. Mă umpleam de negură şi, în loc să sudui, …mă puneam pe scris! Când mă ridicam de la calculator, parcă mă simţeam mai uşurată. E drept, lucrurile continuau să fie alandala în jurul meu, însă ecourile bombănelilor mele mă ungeau pe suflet! Am constatat că şi pe voi vă exasperează deseori persoane pe care cândva le-aţi iubit, şi vouă vă dau de furcă odraslele, şi voi aveţi probleme la serviciu, şi vouă vă creşte tensiunea în faţa ghişeelor publice sau a televizorului, şi pe voi vă cocoşează facturile! De aceea mă bucur să constat că nu bombăn degeaba. Şi că, de fapt, prin mine bombăniţi şi voi. Şi… nu-i aşa că vă este mult mai uşor? Order Bombănelile Marinei Preţ @ RON29,90 Qty: Adauga in cosul de...

Dana Percec – Metafizica bicicliştilor

Urmând acelaşi tipar de până acum (Logica elefanţilor, Editura All, 2012), Ciprian Vălcan şi Dana Percec au selectat câte douăzeci de eseuri care formulează, într o manieră doar aparent lejeră, un răspuns la tot atâtea pretexte, culese cu ochiul colecţionarului de caricaturi din presa românească şi internaţională sau din tomuri mai mult sau mai puţin colbuite. Autorii inspectează cu lupa şi curiozitatea entomologului numeroase întâmplări, mesaje şi personaje contemporane, îndemnându-i pe cititori, prin stilul degajat şi tonul convivial, să se amuze pe seama absurdului din viaţa de zi cu zi. Fie că este vorba de politică, sport, modă, mass media sau tribunale, de gastronomie sau vrăjitorie, eseurile demontează adevăruri mici, truisme, precum şi plăsmuiri de tot felul. Fiecărei păţanii evocate în pretext – unele ilare, cu miros de bâlci, altele aproape detestabile – autorii Metafizicii bicicliştilor îi răspund în manieră diferită, dar convergentă, conturând o nevoie de a răscoli excesele lumii pentru a o îndemna să se reaşeze. Order Metafizica bicicliştilor Preţ @ RON18,90 Qty: Adauga in cosul de...

Costi Rogozanu – Agresiuni, digresiuni

22.90 – 4.99 Lei Debutul în volum al unuia dintre cei mai apreciaţi critici tineri, Costi Rogozanu, este remarcabil, la un prim nivel, prin faptul că oferă o structură-suport foarte bine „desenată”, în care cele opt părţi ale lucrării grupează tematic recenziile semnate de autor începând cu anul 2000 în România literară, Observator cultural şi Suplimentul de cultură. O asemenea structură dinamică permite o viziune de ansamblu asupra unor apariţii editoriale ce au marcat, într-un fel sau altul, piaţa culturală din România în ultima vreme. Şi mai remarcabilă este însă unitatea acestui volum, cadrul pe care autorul îl creează pentru fiecare dintre recenziile sale constituind liantul necesar între textele cuprinse aici. Observaţiile fine, tonul uşor ironic uneori, acid alteori, până la polemic, atenţia pe care criticul o acordă detaliilor, toate acestea contribuie la o apariţie editorială importantă care poate fi considerată şi un ghid prin viaţa literară din ultimii ani. De acelaşi autor Fuck the cool…Spune-mi o...

Cristian Tudor Popescu – Copiii fiarei

Paginile cele mai bune din Copiii fiarei, tulburi de viziuni şi proiecţii sumbre (admiraşia autorului pentru poezia Ilenei Mălăncioiu e mai mult decât estetica), din disperare se nasc. Nu ştiu dacă va rezolva sau nu în mod avantajos «problema genialităţii», însă Cristian Tudor Popescu îmi pare a fi unul dintre cei mai proeminenţi scriitori ai acestor ani. Mircea Iorgulescu Order Copiii fiarei Preţ @ RON19,95 Qty: Adauga in cosul de...

Victor Ieronim Stoichiţă – Efectul Sherlock Holmes

Această carte, continuare a celei intitulate Vezi? Despre privire în pictura impresionistă (Humanitas, 2007), îşi propune să abordeze arta filmică drept parte integrantă a istoriei artei, sau mai bine spus a unei „arte a privirii“. Ea abordeaza trei pelicule-cult, a căror temă reală este văzul (cu toate capcanele sale). Este vorba despre Fereastra din spate (1954–1955) şi Femeia dispărută (1937–1938) de Alfred Hitchcock, şi despre Blow-Up de Michelangelo Antonioni (1966). Aceste trei filme sunt analizate în lumina raportului dintre voyeurism, erotism şi delict. Modul specific în care Hitchcock glosează pe marginea acestui raport se confruntă aici cu solidele cunoştinţe pe care regizorul le avea despre arta „imaginilor fixe“ din timpul său, în primul rând cunoştinţele sale picturale. Se au în vedere de asemenea aluziile – adesea ironice – ale filmelor sale la structurile mixte formate din cuvinte şi imagini pe care le găsim în publicaţiile populare ale romanului poliţist ilustrat (şi în primul rând la romanele lui Conan Doyle avându-l ca erou pe Sherlock Holmes), precum şi trimiterile transparente la psihanaliza freudiană. În acest context, Blow-Up de Antonioni, ascunsa replică intelectuală la filmografia lui Hitchcock, se înfăţişează drept un adevărat film despre reprezentare şi, în acelaşi timp, ca o meditaţie asupra interpretării reprezentării. Mesajul său final este descurajant, dar lucid: imaginea nu se lasă pătrunsă până la ultimele sale secrete. La orizontul (sau în adâncurile) ei se află indefinitul şi indefinibilul, vagul, lipsa, vidul, nimicul. Analiza acestui film generează în interpret un efect în oglindă cu discursul pe care-l propune filmul însuşi. A risca să-l deconstruieşti se dovedeşte totuşi fascinant şi util în măsura în care acest demers se propune ca o reflecţie în jurul zonei sensibile în care reprezentarea şi interpretarea se ating, dezvăluindu-şi limitele. (Victor Ieronim Stoichiţă) Order Efectul Sherlock Holmes Preţ @ RON24,00 Qty: Adauga in cosul de...

Cristina Nemerovschi – Ce facem cu România? Cititorii în dialog cu Cristina Nemerovschi

E ușor să te bați cu pumnul în piept că iubești România. E simplu să-ți cumperi un fular în culorile tricolorului – roșu, galben și albastru – și să ieși în piață de 1 Decembrie, la un pahar de vin gratis. E comod să te cerți în diferite grupuri pe Facebook cu „nenorociții care nu iubesc trupul patriei mamă și-l pângăresc“. E la îndemână să-ți lipești pe manșetă o etichetă care urlă că „românii sunt frumoși“. E confortabil să te împăunezi cu reușitele altor români, alții decât tine – fie că vorbim despre filme românești premiate în lume, fie că vorbim despre o echipă de fotbal sau niște liceeni olimpici la matematică. E ideal să spui, de acasă, din fotoliul tău, scuipând o coajă de sămânță pe covor: „E buni, domle, e români de-ai noștri!“ Dar, de fiecare dată când ești tentat să spui asta, pune-ți și întrebarea: când am făcut, cu adevărat, ceva real și personal PENTRU...