Ion Vianu – Apropieri

Ion Vianu scrie despre cărţi mai mult sau mai puţin celebre, mari muzicieni şi capodopere cinematografice, purtându-ne într-un fascinant periplu prin lumea literară şi artistică, prin realitatea cotidiană, dar şi prin meandrele psihicului uman. Order Apropieri Preţ @ RON26,95 Qty: Adauga in cosul de...

Umberto Eco – Memoria vegetală

Memoria vegetală reuneşte noile reflecţii ale lui Umberto Eco despre lumea străveche şi fascinantă a cărţilor, despre bibliofilie, despre memorie şi bucuria lecturii. Un volum elegant şi rafinat, în care Eco face un elogiu al cărţilor, al lui biblos şi al lui liber, născute înaintea tiparului sub forma sulurilor de hârtie, şi a căror etimologie trimite la scoarţa de copac, la acea memorie vegetală născută mai întâi cu scriitura, apoi cu papirusurile şi hârtia de carte. O carte pentru bibliofili, dar nu numai, capabilă să transmită tuturor plăcerea lecturii ca dialog neîntrerupt cu scriitorii. Un dialog fără limite de timp, care te duce cu gândul la memorie şi ştiinţă, la emoţii şi experienţe altfel pierdute. De acelaşi autor Istoria urâtului Order Memoria vegetală Preţ @ RON37,99 Qty: Adauga in cosul de...

Criza criticii literare româneşti

Daca citeşti definitia din DEX a termenului “critica literară”, observi că aceasta este o “ramură a ştiinţei literaturii care analizează, interpretează, apreciază şi orientează fenomenul literar, artistic contemporan în lumina unei idei esteice.” Din păcate critica literară românească doar analizează, interpretează (prost de cele mai multe ori), apreciază(ignoranţi de cele mai mult ori, ceea ce demonstrează lipsa de bun gust deci de experienţă estetică) si, marea problema, nu orienteaza fenomenul literar, artistic contemporan in lumina unei idei estetice pentru ca acea idee estetica nu exista sau daca exista este cu siguranta or depasita de context or neestetica. De aceea criticii literari romani, batrani, tineri etc. dorm pe ei cu gratie, nu produc nimic, nu contribuie cu nimic la progresul spiritual social al omului, sunt paraziti, mananca celuloza degeaba. Inainte sa continui trebuie sa spun ce cred eu ca ar trebui sa se inteleaga prin idee estetica: o idee in lumina careia artistul creeaza oprere de arta care pledeaza pentru materializarea unei lumi sau materiazlizeaza o parte din lumea esteta in care fiecare fiinta umana se bucura de toate prerogativele sale naturale, viata, libertate, placere etc. dupa buna sa vointa intr-o constienta deplina in lumina faptului ca fiecare fiinta umana este proprietara fiintei sale umane sacra inviolabila si suverana, frate sau sora a fiecarei fiinte umane pe care o trateaza ca sacra inviolabila si suverana intr-un context social politc in care social inseamna ca fiecare are tot ce exista in circuitul civil dupa nevoi gratuit pentru a-si asigura o nutritie echilibrata, sanatate, stiinta, libertate, placere, viata lunga etc. si-n care politic inseamna spiritualitate, arta de a te autoguverna in libertatea paradisiaca a acestei lumi nelimitate pentru materializarea careia fiecare fiinta umana trebuie sa actioneze imediat. Critica literara romaneasca, in conextul social politic actual in care practic poporul roman este din nou iobag, serb, sclavul unor acorduri pernicioase pe care proprii...

Se poate trăi din scris

Radu Vancu Emfatic vorbind, dar totuşi adevărat, scriitorul oricum trăieşte din şi în scrisul lui. Cît despre partea financiară – cine n-ar vrea să trăiască din scris? Însă nu văd cum e posibil lucrul ăsta. Mă rog, dacă eşti un critic literar suficient de cinic şi, de asemenea, suficient de mediocru ca să poţi aşeza funcţiile deasupra propriului scris, cam ca Eugen Simion, poţi trăi bine mersi – dar, tehnic vorbind, nu trăieşti din scris. Se prea poate ca un scriitor exemplar precum Mircea Cărtărescu să trăiască din scris (deşi nu cred că veniturile lui sînt exclusiv din drepturi de autor etc.), însă nu cred că a fost vorba de o strategie de marketare a propriei opere, ci de noroc: s-a întîmplat să fie scriitorul potrivit pentru editura potrivită. Dacă eşti un diogenian şi poţi trăi din mai nimic, dacă ai forţa asta, poţi face ca Nimigean sau ca Aldulescu – trăieşti exclusiv din şi pentru scris, conştient însă că cea mai acătării locuinţă socială disponibilă pentru tine rămîne întotdeauna butoiul. Pe de altă parte, slujba nu dăunează scrisului – altfel, bibliotecile ar fi goale. Scriitorul bun scrie oricum. Scriitorul slab caută scuze să nu scrie....

Daniel Cristea Enache – Cinematograful gol

O carte uneori ironică, alteori nostalgică, adesea de un umor savuros, în care autorul adună amintiri dragi, impresii de călătorie, dar şi portrete ale unor sportivi celebri sau poveşti „din Epoca de Aur”.

Claudiu Turcuş – Estetica lui Norman Manea

Studiul Estetica lui Norman Manea reprezintă prima monografie dedicată cunoscutului prozator român, exilat din 1986 la New York. Privita în ansamblu, bibliografia receptării lui Norman Manea depăşeşte trei sute de articole şi studii, de aceea nu se poate spune că opera scriitorului reprezintă un aisberg insuficient explorat. Totuşi, în ciuda numeroaselor contribuţii critice, o abordare sistematică a scrierilor lui Norman Manea lipseşte. Dacă se poate spune ca s-a scris mult despre autorul Plicului negru, la fel de adevărat este şi că s-a scris...