Carte interzisă în China, lansată la Timişoara

Cartea „Nouă Comentarii despre Partidul Comunist”, cu autor anonim, o colecţie de nouă editoriale apărute în luna noiembrie 2004 în ziarul DaiJiYuan, ediţia în limba chineză a ziarului The Epoch Times, a fost lansată recent la sediul Societăţii Timişoara.î Cartea poate fi achiziţionată doar prin precomandă: carteaprinposta@bookiseala.ro „Comentariile” au avut un efect extraordinar asupra cititorilor din întreaga lume şi în special în China, unde au declanşat un val uriaş de demisii din Partidul Comunist Chinez. În câteva săptămâni de la publicare, chinezii au început să îşi posteze demisiile pe un site special, numărul demisiilor crescând în fiecare an: în prezent, potrivit website-urilor care urmăresc fenomenul, numărul total al celor care şi-au dat demisia din PCC a ajuns la peste 50 de milioane. Datorită unor motive lesne de înţeles, identitatea autorului cărţii nu a fost făcută cunoscută publicului. Serviciile de securitate chineză au blocat prin firewalls-uri speciale accesul la pagina de internet cu cele nouă comentarii. Cu toate aceste oprelişti, în întreaga lume se vinde ca pâinea caldă. Cele nouă teme: 1. Ce este Partidul comunist? Acest articol discută despre impactul mişcării comuniste şi al Partidului Comunist asupra civilizaţiei naţionale. Privind istoria Chinei din ultimii 160 de ani, aproape 100 de milioane de oameni au fost omorâţi şi aproape toată cultura şi civilizaţia tradiţională a fost distrusă. A fost Partidul Comunist o alegere a cetăţenilor, sau a fost impus din afară? 2. Despre începuturile Partidului Chinez Cum a putut Partidul Comunist să apară, să crească şi în final să obţină puterea? Au ales într-adevăr oamenii Partidul Comunist? Sau Partidul Comunist a fost cel care s-a organizat şi i-a forţat pe oameni să-l accepte? PCC s-a aşezat deasupra tuturor, a cucerit totul în calea sa, aducând nenumărate catastrofe ţării. 3. Tirania Partidului Comunist Chinez Astăzi, violenţa şi abuzurile PCC sunt chiar mai sălbatice decât cele ale dinastiei Qin din trecut. Filozofia...

Warren Buffett şi prietenia sa cu o mare campioană de Bridge

Cu douăzeci de ani în urmă, Warren Buffett a chemat-o pe Sharon Osberg, una dintre  campioanele mondiale la Bridge, să joace cărţi la el birou în Omaha. „Ei s-au plăcut din prima”, notează reporterul de la Wall Street Journal care a publicat recent povestea prieteniei lor care „durează precum o căsătorie.” La început, uşor stângaci, el s-a gândit cum să intre în graţiile doamnei, încă din prima. Au jucat zaruri. La un moment dat a scăpat o piesă pe rochia sa. Amândoi au zâmbit. Apoi au mers să ia masa împreună pentru a se retrage ulterior la o partidă de Bridge. După mai mult timp, ea a declarat că a fost umilită de el. Au păstrat legătura. Ea fiind la mare depărtare, l-a convins să-şi ia un computer şi să joace online.  Avea deja o serie de partide cu Bill Gates. S-a adaptat rapid noilor tehnologii. Warren Buffett a convinsă-o să se ocupe de fundaţia finanţată de cei doi miliardari americani pentru promovarea Bridge-ului în şcoli. Acum, după 20 de ani, amândoi vorbesc de trei, patru ori la telefon pe săptămână. Sunt amici foarte buni. Joacă online. Uneori câteva ore pe zi. Sora lui Buffett a fost prinsă şi ea în competiţie. A reuşit de câteva ori performanţa să „o bată” pe campioana mondială. „Bridge-ul e un joc diferit. Spre deosebire de şah, sau spre deosebire de o mulţime de jocuri, la Bridge dacă eşti un partener slab, tulburi şi pe ceilalţi. Am învăţat multe de la ea,” a mai spus Buffett. despre Buffett Iscusinţa şi înţelepciunea celui mai mare investitor al...

Dan Perjovschi lansează astăzi cartea „20/22 Douăzeci de ani de texte”

Dan Perjovschi va  lansa marţi, 30 noiembrie, de la ora 18.00, la redacţia revistei 22 (Calea Victoriei nr.120, Bucureşti). 20/22, noul volum 20/22 Douăzeci de ani de texte la revista 22. Dan Perjovschi s-a născut pe 29 octombrie 1961, la Sibiu. Din 1991 este grafician şi ilustrator al revistei 22 şi, în mod constant, autor de cronică de artă plastică în aceeaşi revistă. Cu timpul, articolele sale se transformă în critică dură socială şi politică, iar artistul devine, din 1999, în rubrica „Vis à vis”, un atent observator săptămînal al României contemporane şi al lumii internaţionale. În anul 2000, publică la Editura Nemira volumul Vis-à-vis, o primă culegere de articole. În paralel, devine din ce în ce mai vizibil în Occident şi este considerat astăzi unul dintre cei mai importanţi artişti contemporani. Este invitat să expună în cele mai mari instituţii de artă ale lumii (MoMA, New York, Tate Modern, Londra, Kunsthalle Basel, Musée d’Art Moderne, Centre Georges Pompidou, Paris, Museum of Contemporary Art, Sydney etc.), participă la numeroase evenimente de artă internaţionale (Bienala de la Veneţia, Istanbul, Sydney, Manifesta etc.) şi i se realizează peste 15 cataloage de autor. În 2004 cîştigă un premiu de artă emblematic, Premiul George Maciunas. în Bucureşti, are show-uri de artă (CNDB, Centrul de Introspecţie Vizuală, Galeria...

ICR finanţează pe Münchausen

De teama acuzelor că sprijină cultura urbană, ICR a hotărât să finanţeze revista de rock Münchausen (care fie vorba între noi mai critici printre critici, nici pagină de web nu are), în cadrul concursului de proiecte pentru  publicaţii culturale în limba română, informează poetul Răzvan Ţupa, într-o notă pe facebook. Juriul format din Eugen Negrici, Gabriel Chifu si Cornel Ungureanu a hotărât că respectiva publicaţie se înscrie în criteriile de selecţie, asta în condiţiile în care mai cunoscuta revistă Plic nu i s-a mai prelungit finanţarea, probabil pentru că şi-a permis să critice eminenţele lor implicate în scandalul Neagoe, dezvăluit de jurnalistul Andrei Bădin în 2009. Poate că oficialii de la ICR, instituţie căreia criza nu i-a dijmuit conturile, suferă mai degrabă de Sindromul Münchausen, sindrom care apare de obicei la persoane cu tulburări de personalitate şi este caracterizată prin necesitatea de a simula o maladie inexistentă pentru a fi luat în...

Doina Uricariu sau întoarcerea spiriduşului

Deşi plecată în America, Doina Uricariu n-a abdicat. Nu s-a lăsat pradă amăgirilor unei lumi mai libere, mai business-oriented.  Mică la stat, energică precum un spiriduş, e în toate. Scrie memorialistică de calitate, conduce o editură, are timp de acţiuni de caritate, scoate albume de artă. Nu poate sta un minut locului. O zvârlugă. Un personaj de poveste dintr-o familie deosebită, tatăl fiind colonel al Armatei regale a ajuns ţăran, pentru că a refuzat colaborarea cu sistemul. Nu face paradă de disidenţă, deşi i s-au refuzat volume pe timpul comunismului. Câţi dintre poeţi au condus consorţii ca şi Doina Uricariu? De câte ori aţi auzit-o vorbind despre sine? Pe vremea marilor mitinguri ale Alianţei Civice era mereu cu dosare sub braţ. Doar celălalt îl ţinea înadins liber, ca un îndemn la revoltă împotriva ciocoismului securist. La fel ca şi noi, a crezut în restauraţia regimului Monarhic şi la revenirea acasă a Dinastiei. N-a biruit, prin ce a crezut, dar continuă să creadă în recuperarea Memoriei. Şi dăruieşte fragmente de viaţă, clipe memorabile, poveşti despre oameni mari. Toate aşezate cu migală şi cu delicateţe pentru o cinsti vremea căruia i-a fost martor. Orice cititor care iubeşte dinastia, cercetător, istoric, om de principii, liberal sau ţărănist trebuie să aibă în bibliotecă ultima sa carte: Maxilarul inferior, un titlu dur la fel ca autorul. Două volume, în care regina Ana este personaj principal. Mulţumesc,...

Rodica Culcer a orchestrat defăimărea lui Adrian Păunescu la TVR

După emisiunea de la TVR, din duminica înmormântării lui Adrian Păunescu, când Andrei Cornea l-a făcut nu numai „un poet mediocru, versificator de profesie etc”,  Comisia de etică şi arbitraj din instituţia publică a decretat că emisiunea „Ultima Ediţie” din 7 noiembrie a.c.  a încălcat principiile echidistanţei şi statutul jurnalistului. Comisia de etică a mai descoperit că la originea scandaloasei emisiuni s-ar afla Rodica Culcer, şefa ştirilor din...