Cameleoni, șerpi, nǎpârci și alte târât-Uri – impostURA, Marius Ghilezan

Daniela Sitar-Tăut Românul se lamenteazǎ. Polemizeazǎ. Vocifereazǎ. Acuzǎ forurile mondiale de discriminare. Suferǎ de mania persecuţiei. Reproșeazǎ mumei cǎ l-a fǎcut valah, și nu englez. Dǎ vina pe alţii. E mai preocupat de capra vecinului decât de soarta dobitoacelor proprii. Se-ntreabǎ, retoric de cele mai multe ori, care este cauza acestei perpetue tranziţii a neamului nostru. Şi se complace așteptând Marea Schimbare… Așa cum pe vremuri spera cǎ venirea americanilor va rezolva Totul. Unul dintre autorii preocupaţi de mecanismele de propagare ale furtișagului, mitomaniei, manipulǎrii și mistificǎrii de pe la noi e Marius Ghilezan. Hoţia la români sau ImpostURA sunt cǎrţile unui ins cerebral ce nu ne servește elitist lecţii de conduitǎ, nu pozeazǎ în puericultor etic și nici nu vitupereazǎ abaterile de la moralǎ. Observǎ, analizeazǎ, pune pe gânduri, deschizând lectorului pârghii meditative și chei etnopsihologice, prin care acesta este obligat sǎ descopere el însuși morala fabulelor relatate. Prin mici schiţe comportamentale, trimiteri la situaţii și persoane racolate din realitatea imediatǎ, jurnalistul-psiholog oferǎ o panoramǎ a societǎţii postdecembriste, în care cameleonismul și impostura devin substitute valorice, ocupând injust locul titularilor aflaţi în exil. Cinstea este o noţiune desuetǎ, rizibilǎ, iar principiile – instrumente calpe, demagogice, de manipulare verbalǎ a auditorilor. Demersurile condeierului sunt când deductive, când inductive, iar tonalitatea – fluctuantǎ: pesimism, optimism moderat, frustrare. Finalul, înveșmântat în nimb ipotetic-idealist, nu poate radia sentimentul de zǎdǎrnicie generat de stagnarea moravurilor românești, definitiv calcifiate în bizantinism. ImpostuUra (Corint, 2008﴿ este un volum inspirat din realitate. O incursiune în protipendada arivistǎ, în „lumea fiţelor” la care gazetarul a avut acces prin natura profesiei sale. Eseurile au un filon unificator, ce reiese mai mult sau mai puţin voalat din fiecare secţiune: o pledoarie subcutantatǎ pentru rectitudinea moralǎ, ca alternativǎ ﴾utopicǎ?﴿ a depravǎrii și oportunismului. Deseori, autorul intercaleazǎ amintiri din copilǎrie, școala primarǎ sau studenţie, material rememorativ ce motiveazǎ evoluţia ulterioarǎ, justiţiarǎ...

Prima ediţie a BookLand aduce „Noaptea albă a cărţii” în Capitală

Celor mari două targuri de carte ale anului, Bookfest şi Gaudeamus, li se alătură cu mari promisiuni BookLand. Prima ediţie a târgului BookLand, care va avea loc între 15 şi 17 aprilie, va aduce bucureştenilor o „Noapte albă a cărţii”. Poziţionandu-se ca un „târg de carte urban”, BookLand îşi propune încă de la prima ediţie să creeze multiple oportunităţi de interacţiune cu cititorii, într-un spaţiu modern şi printr-un format multimedia adaptat tendinţelor actuale ale consumului de carte. În zilele de 15, 16 si 17 aprilie, la AFI Palace Cotroceni, sunt aşteptate edituri cât şi librării online cu o varietate bogată de titluri de carte, albume, dicţionare, ghiduri pentru profesionişti, ediţii de colecţie, audiobooks. Alături de cele peste 150 de edituri care vor expune şi vinde în cadrul targului, vor fi prezenţi si...

Sufletul lui Ion Hobana a plecat printre stele

Cunoscut scriitor de SF, poet, povestitor de marcă, Ion Hobana, născut în Sînnicolau Mare din judeţul Timiş, în 1931, a murit miercuri 23 februarie la Spitalul Colţea din Bucureşti la vârsta de 80 de ani. De-a lungul carierei sale, a publicat povestiri, volume de poezii şi mai ales literatură fantastică. În ultimii ani de viaţă coordona o colecţie la editura Minerva. A publicat, printre altele: Oameni şi stele,Un fel de stele, Triumful visătorilor, OZN. Observatori credibili – relatãri incredibile, 2001, Editura Polirom. În magazin Un englez...

Cum îi cerea Andrei Pleşu lui Ceauşescu reabilitarea?

Gabriel Andreescu a dezvăluit încă din 2004, în publicaţia Timpul din Iaşi, existenţa a două scrisori pe care Andrei Pleşu le-a adresat lui Nicolae Ceauşescu, asta ca o replică la acuzaţiile lui Gabriel Liiceanu, prietenul directorului de la Dilema veche, aduse lui Marino că a i-a scris lui Dumitru Popescu-Dumnezeu. În 1983, pe vremea când era angajat al Institutului de Istoria Artei şi avea funcţia de secretar al Biroului Organizaţiei de Bază, Andrei Pleşu a participat la o şedinţă de meditaţie transcedentală. După ce Elena Ceauşescu s-a supărat pe aceste acţiuni care ieşeau din linia partidului, marele cărturar de azi, pentru a nu-şi pierde sluja a făcut un memoriu, conform celor recunoscute de domnia sa, prin care îşi cerea realibitarea. “Acum, cind (Meditatia transcendentala – n.r.) a fost demascata ca secta cu activitate diversionista, imi dau foarte bine seama de gravitatea implicarii mele. (…) Este de la sine inteles ca daca as fi stiut atunci ceea ce stiu astazi (…) n-as fi intirziat nici o clipa in sala de conferinta si as fi adus la cunostinta organizatiei de baza opiniile mele critice. Vreau sa sper ca punindu-se in cumpana bunele mele intentii (…) si lipsa de vigilenta de care am dat dovada, Conducerea de Partid si de Stat va socoti ca imi poate acorda sansa sa ma reabilitez. ” Andrei Plesu afirma si ca la respectiva intrunire a Meditatiei transcendentale nu a luat “nici un angajament cu nuanta politica sau religioasa care sa contrazica adeziunile mele reale la statutul PCR si la Constitutia tarii. (… ) Apelez, tovarase Secretar General, la dreapta dumneavoastra judecata si la intelegerea dumneavoastra omeneasca, rugindu-va sa dispuneti rediscutarea cazului meu”. Asta ca o probă clară a „dizidenţei” sale. Gabriel Andreescu studiază de ani buni la CNSAS dosarul Noica. Încă din anii ’60 lipsesc piese care ar dexvălui identitatea informatorilor. Conform opiniei sale, cu greu...

Google celebrează naşterea lui Brâncuşi, printr-un logo special

Google şi-a modificat, sâmbătă, logoul pentru a celebra 135 de ani de la naşterea lui Constantin Brâncuşi, noul logo fiind alcătuit din lucrări realizate de celebrul sculptor, printre care „Domnişoara Pogany” şi...

Misterul vieţii lui Tesla

Nikola Tesla, considerat de Henri Coandă bănăţean, oricum mama lui era româncă, născută Drăghici, inventatorul curentului alternativ, cel care a revoluţionat industria, născut într-un sat din Croaţia de azi, pe atunci Imperiul Austro-ungar, a avut o viaţă plină de mistere. Există probe că a comunicat cu extratereştrii. Câteva cărţi, apărute şi la noi, Jurnalele pierdute ale lui Nikola Tesla şi  Tesla – biografia unui geniu încearcă să prezinte cititorului portretul unui geniu. Recomand spre...