Gabriela Adameşteanu şi Radu Aldulescu, invitaţi la Târgul de carte de la Leipzig

Scriitorii Gabriela Adameşteanu şi Radu Aldulescu vor participa în perioada 18-21 martie 2011, la invitaţia Institutului Cultural Român „Titu Maiorescu” din Berlin, la Târgul de Carte de la Leipzig. Cei doi autori vor avea două lecturi publice organizate în cadrul forumului „Limbi mici, literaturi mari”. Radu Aldulescu va citi pe 18 martie, incepind cu ora 15.00, din romanul sau  Proorocii Ierusalimului (Cartea Românească, ediţia a III-a, 2009), în cadrul unei lecturi în tandem,  alături de scriitorul Akos Doma din Ungaria. În data de 19 martie, începând cu ora 11.00, scriitoarea Gabriela Adameşteanu va citi, în cadrul aceluiaşi forum, din romanul său Întâlnirea (ediţia a III-a, colecţia „Opere”, Polirom, 2008), tot în cadrul unei lecturi în tandem, de data aceasta alături de scriitorul Roland Harsch, din Luxemburg. Traducerea si lectura textelor in germana sint asigurate de Eva Ruth Wemme. Cu sprijinul Ministerului Culturii si Cultelor din Romania (MCC), simbata 19  martie, de la ora 17.00 la ora 18.00, în Internaţional Forum, la standul MCC  (Halle 4, B601), va avea loc lectura unui capitol din romanul Provizorat al Gabrielei  Adameşteanu (Polirom, 2010). Traducere: Georg Aescht. Romanul Întâlnirea (Premiul Ziarului de Iaşi si Premiul revistei Ateneu) a  fost tradus în italiană (Nottetempo, 2010), maghiară (Palamart, 2007) şi bulgară  (Panorama, 2005). Romanul  Provizorat a fost nominalizat la Premiul Cartea Anului 2010, oferit de  revista România literară şi Fundaţia Anonimul şi la Premiile revistei Observator  Cultural pe anul...

Doina Uricariu a câştigat premiul publicului revistei „Observatorul cultural”

Doina Uricariu a câştigat,  cu volumul Maxilar inferior, premiul publicului care s-a acordat ]n cadrul unei ceremonii la Teatrul Odeon. Peste o mie de voturi i-au adus scriitoarei şi poetei aproape 25.00 % din totalul opţiunilor exprimate. A devansat pe Mircea Cărtărescu (5.62%), Radu Vancu  (18.97 %), Ioana Pârvulescu (0,86%), Ion Vianu (1.69%), Ion Mureşan (2.53%). La  Proză Gabriela Adameșteanu, Provizorat, Editura Polirom Poezie Mircea Cărtărescu, nimic. Poeme (1988-1992), Editura Humanitas Teodor Dună, de-a viul, Editura Cartea Românească Ion Mureșan, cartea Alcool, Editura Charmides Liviu Ioan Stoiciu, Pe prag (Vale-Deal), Editura Cartea Românească Radu Vancu, Sebastian în vis, Editura Tracus Arte Luni, 28 martie 2011, la Teatrul Odeon, s-a desfăşurat „Gala Premiilor Observator cultural 2011“. Juriul de anul acesta a fost alcătuit din Paul Cernat, Caius Dobrescu, Antonio Patraş, Iulia Popovici, Carmen Muşat (preşedintele juriului). Iată laureaţii:   Debut Raluca Dună – Eu, Autorul. Reprezentări auctoriale în literatură şi pictură. Din Antichitate pînă în Renaştere, Editura Tracus Arte Critică/ Istorie literară/ Teorie literară Corina Ciocârlie, În căutarea centrului pierdut, Editura Art Eseu/ Memorialistică/ Publicistică Ion Vianu, Amor intellectualis. Romanul unei educaţii , Editura Polirom Poezie Ion Mureşan, cartea Alcool, Editura Charmides Radu Vancu, Sebastian în vis, Editura Tracus Arte Proză Gabriela Adameşteanu, ‘ Provizorat, Editura Polirom Ovidiu Nimigean, Rădăcina de bucsau, Editura Polirom Premiul Cititorilor: Doina Uricariu, Maxilarul inferior, Editura Polirom Premiul „Gheorghe Crăciun“ pentru Opera Omnia: Emil Brumaru În cadrul Galei, s-a conceput un moment dedicat traducătorilor; au fost prezentate publicului traducătoarele: Luminiţa Munteanu şi Luminiţa Voina-Răuţ Gala Premiilor Observator cultural 2011 a fost prezentată de Marius Manole – actor la Teatrul Naţional „ I. L. Caragiale“ din Bucureşti. Invitaţi speciali: Irina Sârbu – voce, Puiu Pascu – pian şi Florin Dinu – saxofon. Trofeele au fost realizate de Elena Dumitrescu – sculptor. Sponsorii Premiilor Observator cultural 2011: Volvo România şi Muşat &...

Fiul lui Liiceanu fuge din Japonia

Ştefan Liiceanu, care locuieşte în Tokyo de 17 ani, i-a spus mamei sale se întoarce în ţară. Fiul lui Liiceanu lucrează la o importantă bancă din capitala Japoniei. Psihologul Aurora Liiceanu, mama economistului, a povestit pentru „Adevărul de Seară” că acesta se va întoarce în curând în România, întrucât în capitala Japoniei viaţa a devenit tot mai grea după seismul devastator din 11 martie. „Mă întorc în ţară. Nu mai e de stat aici!,” i-a mărturisit tânărul bancher mamei sale, Aurora Liiceanu, ieri, într-o discuţie purtată prin telefon chiar în timp ce casa din Tokyo era zgâţâită de un nou cutremur. Ştefan Liiceanu i-a spus mamei sale că situaţia din Japonia se agravează pe zi ce trece, iar predicţiile sunt din ce în ce mai sumbre. „Mi-a spus că nu se mai găseşte de mâncare, au rămas fără electricitate şi aşa vor rămâne un timp bun de-acum încolo. Autorităţile i-au sfătuit să doarmă îmbrăcaţi, să fie pregătiţi de un nou seism. De fapt, cutremurele par să nu se mai oprească acolo, au parte numai de replici puternice. Psihologic, toată lumea a fost afectată, chiar dacă nu toţi au suferit daune. Mi-a zis că se întoarce în ţară în maxim o lună de zile!”, a declarat Aurora Liiceanu, doctor în psihologie şi expert în Antropologie pentru „Adevărul de...

Gâştele vopsite ale lui Lucian Dan Teodorovici, în New York Times

Povestirea După gâşte (din volumul Celelalte poveşti de dragoste) a scriitorului ieşean Lucian Dan Teodorovici a fost comentată de celebrul cotidian american The New York Times: „Lucian Dan Teodorovici’s “Goose Chase,” the Romanian selection, is especially subtle and evocative, portraying the moral rot of the Ceausescu era without ever mentioning that dictator’s name or even Communism. A boy living in a poor village accompanies his grandfather to a Gypsy neighborhood on a mission to recover a flock of geese stolen from them, and while there is exposed to more than his grandfather is willing for him to see.„ Această povestire face parte din antologia Best European Fiction 2011, coordonat de bosniacul Aleksandar Hemon, scriitor stabilit la Chicago. Versiunea electronică a ziarului american face trimitere spre un articol din 2009 al lui Lucian Dan Teodorovici, apărut în The Guardian, cu titlul: Realitatea temperează bucuria României din 1989. După gîşte Cineva ne-a furat într-o zi cele şapte gîşte pe care le lăsaserăm libere pe stradă. Pe strada noastră se aflau cîteva petice de iarbă, iar sătenii îşi lăsau de obicei gîştele sau raţele libere. Nu era o problemă, nu se amestecau între ele, gîştele şi raţele au spiritul ăla de turmă, sau cum s-o numi la păsări, stau grupate, fiecare după curtea în care au crescut împreună. În plus, poate pentru că ţăranii luau în calcul faptul că vreo gîscă ori vreo raţă nebună ar putea totuşi să-şi părăsească grupul şi să plece aiurea, îşi însemnau proprietatea cu vopsea pe aripi. Ale noastre aveau un fel de virguliţă roşie făcută cu vopsea pe aripa dreaptă, cam ca semnul celebru de la Nike, deşi la vremea aia eu nu ştiam cum arată semnul Nike, şi nici bunicii mei nu cred că ştiau. Existau însă gîşte ce purtau cîte o cruce albastră, altele o bulină galbenă. Sau chiar însemne trăsnite. Unul dintre vecinii...

Adina Rosetti va fi sâmbătă cu „Deadline”-ul său în Piaţa Rosetti:-)

Adina Rosetti cu al său Deadline va fi prezentă sâmbătă 12 martie, între 15.00 şi 17.00 la magazinul Delicatese Florescu din Piaţa Rosetti (Radu Cristian nr. 6),  pentru un autograf şi discuţii despre...

Constantin Noica, plagiat în Italia

Nu doar românii fură Cotidianul italian il Giornale a publicat într-o ediţie recentă  un articol prin care este semnalat un caz de plagiat al profesorului Umberto Galimberti, acuzat şi în trecut de acest „viciu intelectual”. Doar că de aceasta dată, autorul copiat este filozoful român Constantin Noica. Cazul a fost semnalat de un alt român, Costică Brădăţan, profesor la Texas Tech University. Pasajele copiate de către Umberto Galimberti provin dintr-o scriere a lui Noica numită „Şase maladii ale spiritului”. Plagiatul pare a fi dincolo de orice dubiu şi umple o pagină din cartea lui Galimberti, „Orme del sacro”. Interesant este că Galimberti a recenzat lucrarea lui Noica, pentru cotidianul Repubblica, la un an după publicarea cărţii incriminate. Profesorul Brădăţan remarcă ironic această particularitate: „mai întâi plagiem şi apoi...