Serafim, îngerul lui Steinhardt, s-a ridicat la cer

Serafim Man a fost stareţul de la Rohia care, în ciuda adversităţilor timpurilor faţă de religie şi elita intelectuală, l-a călugărit în secret în seara zilei de 16 august 1979 pe Nicolae Steinhardt. În 12 februarie 2013, în chip de înger cu misiunea îndeplinită, s-a ridicat la cer, după 60 de ani de statornică râvnă de ctitor. Unul dintre cei mai mari duhovnici ai neamului românesc a lăsat pilde cutremurătoare. citeşte mai mult,...

Saveta e în Uniunea Scriitorilor !

Recent, un confrate jurnalist şi scriitor deplângea lipsa fondurilor pentru Revistele Uniunii Scriitorilor. În sensul diminuării disonanţelor, el a scris o scrisoare către prim ministru. Contrasemnată şi de alţi colegi.  Ce reprezintă aceste reviste? Pe cine slujesc? Ca liberal, am cerut mereu reducerea finanţărilor publice pentru servicii care nu aduc valoare adăugată. Pe cine au promovat aceste instituţii? Pe nimeni interesant. Pe limba lor: „tu mă lauzi pe mine, eu te laud pe tine şi toţi ne lăudăm în cor”. Dar pentru aceste dulcegării şi cumetrenii nu trebuie să se facă eforturi bugetare. Sigur că mulţi recunosc lipsa de public a acestor file din cronica timpului literar. În apărare se invocă trecutul acestor cetăţi. Tot timpul se uită ce castelani aveam atunci… Cultura română primeşte 0,42 % din Bugetul de Stat şi realizează 5,4 din PIB. O cultură subfinanţată produce venituri mai mari decât exportul de tăuraşi. Vă întrebaţi cum se poate aşa ceva. Simplu. Creatorii productivi nu au nevoie de finanţări publice. Mediocrii se scaldă în fel de fel de bodegi, festivaluri şi sinecuri care nu produc decât pagubă. Uniunea Scriitorilor e un exemplu despre cum banii publici pot ajunge bătaia de joc a unora. În timp ce Nicolae Manolescu, criticul care şi-a pierdut demult misiunea, intră în dispute ce ţin de răfuielile de mansardă, Saveta Georgescu, alias Dora Alina Romanescu, pătrunde în Uniunea Scriitorilor pe uşa din dos. „Adevărul” a publicat recent un articol devastator despre cum autoarea cărţilor despre viaţa lui Fuego,  „Gara Centrală” şi „Mărturii de iubire”, a reuşit să intre într-o Uniune în care există şi oameni fără bacalaureat. Mirare, humanum est! Uniunea Scriitorilor are 2400 de membri, dintre care 600 sunt pensionari, fericiţii câştigători ai unei jumătăţi de pensie în plus. Asta graţie unui acord între USR şi Ministerul Muncii. După revoluţie, USR-ului i s-a făcut cadou un imobil impozant pe Calea Victoriei,...

Cartea premiată anul trecut de Gala „Bun de tipar”, pe lista scurtă a concursului: „Best Book Design from all Over the World”

Volumul Găsiţi şi pierduţi / Found and Lost al artistului vizual Nicu Ilfoveanu se află, anul acesta, pe lista scurtă a concursului „Best Book Design from all Over the World”, un proiect organizat de Fundaţia Buchkunst, în cadrul Tîrgului de Carte de la Leipzig. Găsiţi şi pierduţi / Found and Lost (concepţie grafică: Octav Avramescu – Asociaţia pentru Artă Ilfoveanu) este unul dintre titlurile premiate în cadrul primei ediţii a Galei BUN DE TIPAR – Categoria „Cea mai frumoasă carte – Concepţie grafică. Cu o tradiţie de 50 de ani, „Best Book Design from all Over the World” este astăzi una dintre cele mai importante competiţii internaţionale dedicate designului de carte. La ediţia din 2013, au concurat 575 de proiecte din 32 de ţări. Pe lista finaliştilor, cartea lui Nicu Ilfoveanu se află alături de volume apărute în: Austria, Belgia, Brazilia, China, Canada, Elveţia, Germania, Iran, Letonia, Olanda, Polonia şi Suedia. Ceremonia de decernare a premiilor va avea loc vineri, 15 martie 2013, în cadrul Tîrgului de Carte de la Leipzig. Şi celelalte volume premiate în cadrul Galei BUN DE TIPAR vor fi expuse la Leipzig, în cadrul unei expoziţii organizate de Headsome Communication, cu sprijinul Ministerului Culturii, în cadrul standului României. „BUN DE TIPAR. Gala Industriei de Carte din România“ îşi propune să marcheze reuşitele anuale ale industriei editoriale autohtone, scopul evenimentului fiind acela de a atrage atenţia publicului asupra celor mai bune produse editoriale româneşti, în contextul în care se vorbeşte tot mai mult de o criză a lecturii, a cărţii sau a literaturii de calitate. Organizatori: Federaţia Editorilor din România şi Headsome Communication. Ediţia a II-a va avea loc pe 25 aprilie...

Editura Adenium – Concurs de debut

Editura  Adenium, cu sediul în Iaşi, Aleea Copou nr. 3, recent transformată din editură de nişă (literatură pentru copii), în editură generalistă, anunţă lansarea unui concurs de debut, pentru patru genuri literare: Poezie Proză Eseu Bandă desenată & miniatură grafică. Concursul, care se va desfaşura anual, face parte din strategia editurii de a sprijini autorii încă nedebutaţi în volum. Concurenţii sînt invitaţi să expedieze prin poştă, pe adresa editurii, manuscrisele pe care doresc să le înscrie în concurs. Coletul va conţine două plicuri: –         Unul care va conţine manuscrisul în format print şi electronic (CD, stick etc). –         Unul care va conţine datele dv. de identificare: nume prenume, adresă, număr de telefon, adresa de poştă electronică. Atenţie! În locul numelui şi prenumelui, manuscrisele vor fi „semnate” cu un motto, care va fi menţionat şi pe plicul ce conţine datele de identificare. Manuscrisele sunt aşteptate la sediul Editurii Adenium, pînă pe data de 31 mai 2013, data poştei. Într-o primă etapă, editura va selecta cele mai bune zece manuscrise pentru fiecare dintre cele patru categorii de opere supuse concursului. Ulterior, cele treizeci de manuscrise pentru genurile propriu-zis literare vor fi supuse atenţiei unui juriu alcătuit din scriitori şi critici literari. Un alt juriu specializat va evalua propunerile din  domeniul benzilor desenate şi al graficii miniaturale. Pentru fiecare gen din concurs, vor fi declarate cîştigătoare volumele care vor obţine cea mai mare medie a notelor acordate de membrii juriilor. Cîştigătorii vor fi anunţaţi la începutul lunii septembrie. Tipărirea celor  patru volume declarate cîştigătoare va începe imediat după anunţarea învingătorilor. Volumele vor lansate la Gaudeamus, tîrgul de carte de toamnă de la Bucureşti şi se vor bucura de sprijinul integral al editurii în procesul de promovare – publicitate, serviciu de presă, alte lansări publice. Autorii premiaţi vor primi cîte 50 de exemplare din cărţile lor pentru propria lor activitate de promovare. În...

„Matei Brunul”, la Gaïa Éditions

Stă s-apară zilele astea în Franţa, la Gaïa Éditions,editură asociată grupului editorial Actes Sud,romanul Matei Brunul, sub titlul "L’histoire de Bruno Matei" a lui Lucian Teodorovici. Autorul anunţă că în această perioadă se discută şi despre semnarea contractelor de publicare în Bulgaria şi Ungaria. Conform aprecierilor de pe pagina sa de internet, ar dori ca grafica să rămână...

Bani şi două legi necesare pentru cultura română

Dan Mircea CIPARIU Avem o certitudine: 2013 va fi un an al constrângerilor bugetare, mai cu seamă în cheltuielile dedicate proiectelor culturale şi  a celor ce ţin de patrimoniul cultural naţional! Institutul Cultural Român primea sub conducerea lui Horia Roman-Patapievici aproape 50 de milioane de lei. Deşi are în spate o majoritate politică ce poate schimba Constituţia României, instituţia condusă de Andrei Marga se zbate să obţină ceva mai mult de 29 de milioane de lei. Nici ministerul condus de Daniel Barbu nu se simte prea bine atunci când vine vorba de buget. Bătăliile pentru un leu în plus vor fi pe viaţă şi pe moarte, în următoarele săptămâni, la Parlament, la Guvern şi la partidele ce formează USL. Vom vedea cu acest prilej, dacă cei doi liberali de marcă, Andrei Marga şi Daniel Barbu, vor pune mai presus de cariera lor politică şi guvernamentală interesul pentru cultura naţională. Va fi un test hotărâtor pentru că de banii obţinuţi de la bugetul de stat vor depinde susţinerea culturii scrise naţionale (prin finanţările Administraţiei Fondului Cultural Naţional, prin finanţările pentru bibliotecile judeţene), promovarea la Salon du Livre de la Paris şi, în general, promovarea culturii române vii în lume! Dincolo de ce vor obţine conducătorii Ministerului Culturii şi ai ICR, rămân de rezolvat câteva restanţe legislative ce ar putea da un suport material artiştilor şi scriitorilor români. La o repede ochire, amintesc aici doar de Legea Timbrului Cultural (important ar fi ca toate cărţile şi produsele culturale să aibă un timbru fiscal pentru a se putea obţine un control mai riguros asupra tirajelor şi asupra fluxului financiar care, de cele mai multe ori, îl ocultează pe autor!), Legea dreptului de autor (celebra Lege 8/1996 s-a perimat şi nu face faţă noilor realităţi ale economiei electronice; o lege fără sancţiuni clare şi care, în acest moment, face ca Oficiul Român pentru...