Cu o carte schimbă o viață

În perioada februarie – aprilie 2013 World Vision România derulează campania “Cu o carte schimbă o viață” cu scopul de a strânge fondurile necesare pentru a dota bibliotecile din peste 53 de comunități rurale din județele în care acționăm: Iași, Vaslui, Ialomița, Vâlcea, Dolj, Constanța și Cluj. Pentru mai multe informații accesează Cu o carte schimbă o...

A murit scriitorul James Herbert

A murit scriitorul James Herbert Jeremy Trevathan, publisher la editura Pam Macmillan, a anunţat că scriitorul a murit miercuri dimineaţă, în reşedinţa sa din comitatul Sussex. James Herbert a scris 23 romane, care au fost publicate în 34 de limbi străine şi s-au vândut în 54 milioane de copii pe plan mondial, pe parcursul unei cariere de aproape 40 de ani....

Marin Mălaicu-Hondrari, noul director al Editurii Charmides

Noul director al Editurii Charmides a fost numit scriitorul Marin Mălaicu-Hondrari, un bine cunoscut prozator, poet şi traducător, prezent în antologii şi autor al mai multor cărţi, dintre care amintim: Zborul femeii pe deasupra bărbatului, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2004, volum care a obţinut Premiul pentru Debut al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj, Cartea tuturor intenţiilor, Editura Vinea, Bucureşti, 2006, Apropierea (2010), volum nominalizat la premiile Radio România Cultural, dar şi autor al unui scenariu de film de lung metraj, în pregătire, informează cotidianul „Răsunetul.” Editura Charmides are o bună carte de vizită, multe din cărţile tipărite au fost premiate, fiind multe altele care aşteaptă lumina tiparului, dar noul director consideră greul deja făcut, editura fiind „un copil care vorbeşte şi merge singur, drumul de acum înainte fiind cu mult mai uşor.” Noi cărţi, pregătite pentru tipar, aparţin Adelei Marinescu, Vasile Leah, Ioan Milea şi altora, editura fiind deschisă...

joi, 28 februarie, lansare carte despre Corneliu Coposu

Librăria Mihai Eminescu vă invită joi, 28 februarie 2013, ora 17.00 la lansarea cărţii „Am cunoscut un erou. Intâlniri cu Corneliu Coposu (1914-1995)” scrisă de Silvia Constantinescu. Cartea a apărut la editura Silvia & Octavian Förlag HB. Veniturile editoriale realizate din vânzarea aceastei cărţi sunt cedate integral Fundaţiei Corneliu...

NORMAN MANEA PREMIAT ÎN SPANIA

Editura Galaxia Gutenberg din Barcelona anunţă că prestigiosul premiu „Palau i Fabre” 2013 pentru eseu a fost obţinut de scriitorul român Norman Manea, domiciliat în New York. Juriul a fost alcătuit din Jordi Llovert, Wolf Lepenies, Tzvetan Todorov, Enrique Vila Matas şi Tomas Nofre, preşedintele Fundaţiei Palau. Festivitatea premierii va avea loc la finele anului 2013 în Spania. Citeşte şi: “Pot progresa spre stadiul de mediocritate care ar justifica distincţiile româneşti primite, nu doar cele străine” – interviu cu NORMAN...

Cartea „Idei de Schimb” de Sorin Adam Matei – o critică a subdezvoltării intelectuale

Volumul Idei de Schimb reprezintă o critică devastatoare a subdezvoltării intelectuale românești. Volumul Idei de Schimb (http://matei.org/idei), subintitulat ”Cum ar fi dacă grija intelectualilor ar fi pedagogia, nu teologia, a politicienilor canalizarea satelor, nu terminarea doctoratelor, iar a clerului iubirea aproapelui, nu a trecutului,” este o analiză critică a unor date și fapte ce s-au acumulat în ultimii 20 de ani și care relevă o imagine paradoxală despre România. Progresele făcute în unele domenii au pus într-o lumină și mai puternică carențele socio-culturale ale post-comunismului românesc. Lucian Sârbu sumariza volumul cu aceste cuvinte: ”Chipul unei epoci îl întrevezi după cronicile care se scriu despre ea. Asta nu înseamnă că volumul despre care urmează să vorbesc e unul scris de un jurnalist, ci de un sociolog al comunicării, Sorin Adam Matei, cunoscut în România pentru cărțile sale anterioare: „Boierii minții” și „Idolii forului” (volum colectiv coordonat în colaborare cu Mona Momescu). În aparițiile precedente Sorin Adam Matei punea sub semnul întrebării paradigma modernizării românești din perspectivă culturală. Concluzia era că în ciuda aparențelor și autocaracterizărilor suficientizante de cultură „europenizată”, „modernă” (chiar „postmodernă”) ș.a.m.d. în realitate spațiul cultural românesc e dominat de niște relații simbolice și de putere de tip neofeudal în care câteva „grupuri de prestigiu” formate din intelectuali lipsiți de o specializare anume (așa-zișii „boieri” ai minții) produc o fascinație cvasi-mistică asupra publicului intelectual de la noi. De aceea autorul preferă să instituie termenul de „paramodernitate” românească, adică o modernitate dubioasă, paralelă, de fapt, cu modernitatea. O modernitate în care un discurs intelectual în aparență foarte actualizat, „adus la zi”, se împletește talmeș-balmeș cu fascinații religioase și atitudini profetice și în care aparenta ancorare în actual a elitelor e dublată de o înțelegere îndoielnică, anacronică, a funcției și rolului social al culturii. Dacă în primele două volume autorul discuta, așadar, condițiile intelectuale ale modernității românești, în volumul „Idei de...