Alexandru Cristian – Amintirea literaturii

Tot scrisul se pierde în spirala nepătrunsă a timpului. Un strigăt în coborâre se aude, Cuvântul. Scris, vorbit, creat acesta ne salvează de la eterna tristeţe a veşniciei. Frica de veşnicie este frica de pierdere în Absolut şi gol. Paradoxul fricii de veşnicie este frica de Absolut, absolutul nu este gol, ci este un plin metafizic ce izvorăşte din pneuma divină. Literatura este un drum care ne scapă de pădurea veşniciei. Ocolind veşnicia, totuşi, ne aducem aminte…  Cărţile îşi au drumul lor pe care nici un profet nu îl poate prezice. Urma care apasă asupra culturii umane este cartea, iar literatura este mediul de creaţie şi dezvoltare al cărţi. Memoria scrisă este eternizată de hârtie. Gândurile aşternute pe hârtie sunt ca hieroglifele sculptate în argilă. A eterniza sentimentele şi ideile este cea mai mare realizare a omului în istoria civilizaţiei. Fără acest proces de eternizare fascinantele civilizaţii antice erau praf de stele în lumina Istoriei. Scriind ceva îmi amintesc de lucruri la care nu mă gândisem înainte.  Memoria literară precede memoria biologică. Când citim cuvintele şi ideile se împletesc cu amintiri ale rândurilor scrise sau citite. Memoria literară este un atribut ce aparţine doar scriitorilor. Umberto Eco spunea că nu putem traduce fiecare cuvânt sau fiecare frază dar putem rememora fiecare idee. Fiecare carte creată este amintirea unei cărţi citite sau scrise. A scrie este a ne aminti. A ne aminti înseamnă a eterniza ideea noastră de existenţă. Câte generaţii nu s-au scurs în negura timpului…? Doar timpul le mai cunoaşte. Amintirea literaturii este putinţa de a deveni eterni prin cuvinte şi nu prin fapte. Să rememorăm amintirea lumii citind.                 Astfel totul este nimic şi noapte fără stele… De Alexandru...

Cărţi care au prezis viitorul

În celebra sa carte 1984, George Orwell a descris un stat capabil de a urmări fiecare mişcare a noastră, aceasta fiind o vedere distopiană a viitorului,  corect? Ei bine, previziunile lui Orwell ies bine în evidenţă acum când există peste tot camere de supraveghere, gadget-uri de urmărire pe internet și altele. O sumă impresionantă de alți scriitori au fost capabili de a prezice viitorul cu o exactitate fără greș. Acest infographic genial, realizat de Printerinks.com demonstrează cum s-au realizat previziunile. Din păcate mulţi autori au fost luaţi în băşcălie în timpul vieţii lor....

Sfârşitul anticariatelor

Citind o carte veche, “Luna de vară,” miercuri, Winnie Mercado, proprietara unui anticariat, intenţiona să o pună în grămada de vânzare, notează jurnalista Nanci G. Hutson, într-o ediţie recentă a Newstime. Vorbăreață, cu cunoştinte enciclopedice, aranjând 35.000 de titluri pe rafturi din lemn etajate, în interiorul magazin ei de 1.200 de metri pătraţi, Mercado este fericită când e vorba să recomande titluri sau să vorbească despre literatură veche și cea nouă. Fiind un cititor avid, a început afacerea cu carte broșată în urmă cu doisprezece ani. La început a lucrat o zi pe săptămână pentru proprietara de atunci a magazinului, Mary Ellen Rizza. În 2004 , Mercado a cumpărat afacerea și s-a relocat în 2009 pe strada 774 din BROOKFIELD, în cartierul de afaceri „Patru intersecţii.” Acum, Mercado are 67 de ani. Se declară obosită de griji în momentul sosirii plăţii facturilor, acum când tehnologia a început să atenteze serios la veniturile sale şi a clienților ei. Doar un cumpărător a intrat în magazin, în timp ce ea povestea că intenționează să închidă afacerea, când va expira contractul ei în iunie. A spus că a venit timpul să se pensioneze. „Nu mai pot să-mi fac griji pentru asta, „a spus Mercado, menționând că ea a suferit de pneumonie şi de pierderea părului din cauza stresului. Spre deosebire de alţi colegi de-ai ei, proprietari de lanticariate, Mercado a evitat folosirea tehnologiei – ea neavând niciun telefon mobil, niciun calculator, doar un abac, în loc de casă de marcat electronică. Nu are POS-uri. Gestiunea o ţinea pe nişte role galbene şi în cap. Unica sursă digitală a ei e un site de schimb de cărţi. „Eu am un creier deosebit . Știu exact ceea ce am în magazin și unde este fiecare produs, ” a spus Mercado. Cineva cu expertiză tehnologică ar putea recrea un magazin de nișă, a spus ea...

KILIPIRIM la Dalles

Kilipirim, ediţia de primăvară din acest an: 19-23 martie, zilnic între orele 10.00 şi 20.00. Intrarea este liberă Organizat în centrul capitalei: Galeria Dalles În mai puțin de o săptămână, în capitală va debuta o nouă ediţie a celui mai important târg de carte cu discount din România: KILIPIRIM. Organizat în cadrul Galeriei Dalles, în perioada 19-23 martie 2014, zilnic între 10.00 şi 20.00, KILIPIRIM reprezintă o ocazie unică pentru iubitorii de carte din Bucureşti de a achiziţiona cărţi cu reduceri substanţiale din oferta celor mai importante edituri autohtone. Humanitas, Rao, Curtea Veche, Polirom, Cartea Românească, Nemira, Trei, Litera, Orizonturi, Univers, Corint, Herald, Aramis, Girasol, House of Guides, Vivaldi, Prut sunt doar o parte dintre editurile care vor avea standuri în cadrul KILIPIRIM. Fiecare expozant practică, la Kilipirim, reduceri substanţiale de preţuri, de până la 80%.   „Aşa cum v-am obişnuit în fiecare primăvară, Kilipirim vă aşteaptă, între 19 și 23 martie, la Galeria Dalles, cu oferte noi de carte pentru toate vârstele. Pentru a doua oară în istoria târgului nostru, vom avea şi un calendar de evenimente, gândite pentru toate gusturile. Romanul de dragoste, literatura română contemporană, astrologia, bestseller-uri nou apărute la noi sunt doar câteva dintre temele din programul de evenimente. Prietenii noştri nu trebuie decât să facă o plimbare la Kilipirim şi se vor convinge din nou că, la acest târg de carte, literatura bună nu e un lux.” (Louisa Udrescu, organizator)   Pe parcursul celor cinci zile de Kilipirim, organizatorii le propun cititorilor o serie de evenimente dedicate atât copiilor, adolescenţilor, cât şi cititorilor cu experienţă: de la evenimente care au ca public-țintă pe iubitorii de literatură, la evenimente dedicate celor interesați de cărți de popularizare. La etajul Sălii Dalles, în cadrul Festivalului de Spiritualitate şi Terapii Complementare „A Noua Dimensiune”, vizitatorii vor putea achiziţiona cărti şi produse ezoterice  sau pot participa la programul permanent...

Romancierul premiat cu Goncourt 2013 la București

Romancierul premiat cu Goncourt 2013 vine la București. Pierre Lemaitre lansează ”La revedere acolo sus” Nu rata întâlnirea cu Pierre Lemaitre joi, 15 mai 2014, ora 18.30, la Librăria...

Norman Manea la Berlinala 2014

Filmul documentar „Le beau danger” despre scriitorul român Norman Manea (Joon Film, Berlin, 2013, 100 de minute) va fi prezentat la Festivalul Internaţional de Film de la Berlin (Berlinale 2014). Filmul este focalizat pe două texte ale autorului Norman Manea, povestirea Puteam fi patru şi un fragment din romanul Plicul negru, având secvenţe cu scriitorul filmate şi în România. Filmul a fost realizat cu sprijinul logistic al Institutului Cultural Român, prin Centrul Național al Cărții. Festivalul Internaţional de Film de la Berlin se va desfăşura în perioada 6-16 februarie 2014. Berlinala atrage anual peste 450.000 de spectatori, peste 3.000 de jurnalişti din 80 de ţări, cu peste 400 de filme în program, fiind astfel, după Festivalul de la Cannes, cel mai important eveniment cinematografic european. „Le beau danger” va fi prezentat in cadrul Berlinalei dupa cum urmează: 12 februarie, ora 16.30, Delphi-Filmpalast (versiune engleză) 13 februarie, ora 19.15, Cine Star 8 (versiune engleză) 15 februarie, ora 22.00, Zooplast 2 (versiune engleză) 16 februarie, ora 12.30, Arsenal (versiune germană) Un film de René Frölke Concept, imagine & regie: René Frölke Productie: Ann Carolin Renninger, René Frölke, în cooperare cu Paolo Benzi Norman Manea (n. 1936), unul dintre cei mai apreciaţi prozatori şi eseişti români, profesor de literatură europeană şi „writer in residence“ la Bard College, New York. De la debutul din 1966 şi până în 1986, când a plecat din ţară, a publicat 10 volume, fiind distins cu Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (1979) şi Premiul Uniunii Scriitorilor (1984, anulat de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste). În 1992 a primit Bursa Guggenheim şi Premiul MacArthur, în 1993 Biblioteca Nationala din New York l-a sarbatorit cu prilejul acordarii distincţiei de „Literary Lion“ al bibliotecii, in 2002 i s-a atribuit Premiul international de literatură Nonino pentru „Opera omnia“, iar în 2006, Premiul Médicis Étranger pentru Intoarcerea huliganului. În 2010 a primit distincţia...