Diet Sayler. Pictura abstractă

– Interviu cu Diet Sayler, artistul timişore Interviu cu Diet Sayler, artistul timişorean care a reuşit în occident   Diet Sayler, unul dintre cei mai reprezentativi artişti constructivişti ai Europei, născut la Timişoara în 1939, expune la 418 Contemporary Art Gallery din Bucureşti, strada Intrarea Armaşului nr 12. Elev al lui Julius Podlipny, artistului român i-a fost achiziţionată o lucrare încă de pe timpul comunismului de către MoMA – Museum of Modern Art din New York. Operele sale pot fi admirate astăzi în marile muzee ale lumii, de la Albertina în Viena, Museum and Art Gallery din Birmingham, Musee de Grenoble, Neue Galerie Kassel, Museo de Arte Moderna din Rio de Janeiro, Mie Prefektural Museum in Mie-Ken, Japonia până la Neues Museum din Nürnberg – vezi portalul international de artă artfacts.net .               Diet – Sayler s-a născut în 1939 la Timişoara. La începutul anilor ’60 lucrările sale, considerate „occidentale” și „decadente”, nu au putut fi expuse în expozițiile organizate în România. Abia în 1968, o dată cu Primăvara de la Praga, la Galeria Kalinderu din București a avut loc expoziția „5 tineri artiști” – Bertalan, Cotosman, Flondor, Molnar și Sayler –, care a prezentat pentru prima dată în România arta constructivistă și abstractă. Expoziția a fost un eveniment important în cariera lui Sayler, care s-a transferat la București și a reușit să expună în străinătate, fără a primi și dreptul de a călători peste hotare. În 1971 climatul politic s-a schimbat din nou, primăvara reformelor de la București a luat sfârșit și, ca urmare, lucrările lui Sayler nu au mai putut fi expuse in țară. Artistul a dat unele interviuri în presa străină, ceea ce l-a izolat complet în România.[/author_info] [/author] Diet Sayler ne-a acordat un interviu. –         Aţi absolvit Politehnica din Timişoara. Cum aţi reuşit din inginer constructor să vă deveniţi...

Vicente Blasco Ibanez – Printre portocali

De Marius Ghilezan Rafael Brull, celebrul personaj al lui Vicente Blasco Ibanez, din cartea Printre portocali are cel puțin o clonă în Parlamentul României de azi. Provine dintr-o zonă al răspărului de vegetație, de pe malul unui râu celebru, pe malurile căruia oamenii de rând își divinizează stăpânii, ajunge de tânăr deputat în Parlamentul spaniol post-revoluționar. Orator de mare succes la public, ca orice om împlinit material și spiritual suferă din dragoste. O iubește ca un nebun pe Leonora, o boemă incurabilă. Familia nu acceptă să-și unească destinul cu o pțipoancă, vorbă celebră în România anilor 1900, când Ibanez a scris celebra carte.  Într-una din zile chiar a fugit din ținutul său la Valencia cu aleasa inimii. Acolo, este descoperit de protectorul său, umbra de pe pământ a tatălui său. Este șantajat că mama va muri de inimă rea. Hotărăște să se întoarcă, cu strângere de inimă. Se căsătorește cu aleasa mamei, o femeie săracă intelectual, dar aparținând unei familii bogate, care îi dăruiește trei copiii. Rămâne tot nefericit. Cariera lui politică ia însă o turnură deosebită. Devine un orator apreciat. ”Ardoarea sa de poet rătăcit în politică răbufnea când și când, asemenea acelor vulcani care, acoperiți de zăpadă, reapar prin bubuit îndeptărtat. Știuse însă să-și pună de acord viața cu datoria, și fără să creadă în Dumnezeu, fără a se bizui pe altceva decât pe filosofie, forța virtuții sale era atât de mare încât îi dezarma până și pe cei mai înverșunați dușmani. ” La un discurs de peste o oră îi străfulgeră din sală privirea unei doamne de sub o pălărie superbă. Preț de câteva clipe se gândește la grădina de portocali, unde s-a iubit pătimaș cu cea care i-a rămas în suflet. Parcă semăna cu Leonora. La ieșire, acea femeie urca într-o trăsură de gală. L-a chemat prietenește să se apropie, chiar să și urce alături de...

Andrei Ruse – Zaraza

Miraculos. Fără exagerare, acesta este atributul romanului “Zaraza.” Câtă lume mai ştia până la apariţia acestui volum memorialistic de viaţa dizeurului Cristian Vasile, autorul celebrei melodii, cântată şi azi?

Sfaturile specialiştilor Amazon.com adresate scriitorilor: ficţiunea nu vinde

Amazon.com a ajuns la al treilea raport trimestrial privind vânzarea ebook-urilor.  Cu destule date culese, specialiştii susţin că sunt în stare să aprecieze tendinţele în publishingul digital pentru a-i ajuta pe autori să ia cea mai bună decizie privind manuscrisele lor. Au urmărit patru indicatori: clasamentul titlurilor, numărul de unități vândute, veniturile brute și veniturile autorilor. Sfaturi pentru editori: DRM dăunează procesului de vânzare a cărţilor electronice Primul  grafic al Author earning arată numărul de titluri din listele de bestseller-uri Amazon. Cu fiecare dintre rapoartele lor trimestriale, numărul de titluri de ebook-uri a crescut. Şi Amazon a adăugat noi categorii, sub-categorii, și sub-sub-categorii. la fel ca într-o librărie au suplimentat numărul de  rafturi, oferind titlurilor mai mare vizibilitate. Totuşi, multe dintre noile apariţii editoriale au o audienţă în general foarte scăzută, astfel încât acestea nu aduc un impact semnificativ câștigurilor din graficele de pe rândul doi.  Ce sugerează analiştii raportului e că vânzările „BIG FIVE” (Simon and Schuster. Penguin Random House, Macmillan Publishers, HarperCollins, Hachette Book Group), cele mai mari edituri ale lumii, au scăzut cu 4%, iar acești editori au mai rămas doar cu cota de 16% din totalul  ebook-urilor descărcate de pe Amazon. În continuara raportului se arată (vezi graficul de mai sus n.a.) că noul curent indie (self publishing-ul, adică autorul îşi face singur editarea, corectura, tehnoredactarea şi îşi alege coperta, doar ISBN-ul se generează automat) continuă să crească ajungând la uluitoarea cotă de 31%. Grosul vânzărilor/zi devine interesant.  „Big Five” conduce însă. De ce? Pentru că preţurile de vânzare ale ebook-urilor lor sunt mai mari decât ale celorlalţi. Dar şi costurile indie sunt mult mai mici. Încă e prea devreme pentru estimări viitoare, spun analiştii Amazon. Într-un raport din februarie al aceleaşi echipe se preciza că autorii care-şi publică singuri operele au ajuns să câştige la fel ca cei care publică la marile edituri, cel...

Ana Barton – Prospect de femeie

Dacă te aştepţi să găseşti traforaje de dragoste, n-ai să vezi. Nici poveşti care să-ţi înmoaie naturelul simţitor. Un discurs poetic a la beat-generation, în care cuvintele lovesc, dar nu ştii de unde apar, uneori în metafore de-ţi străvezesc dinţii