Bogdan Suceavă – Noaptea când cineva a murit pentru tine

De Marius Ghilezan

Dan Radu Ruşanu – Mai sunt judecători la Berlin

Dan Radu Ruşanu, finanţist şi om politic, membru al Partidului Naţional Liberal din ianuarie 1990,„eminenţa cenuşie“ a partidului şi negociatorul desemnat de toate conducerile PNL în relaţia cu celelalte partide. În mai 2013, s-a autosuspendat din partid, ca urmare a nominalizării sale de către Parlament în funcţia de preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).O carte cât un bun roman politic contemporan.

Umberto Eco – Cimitirul din Praga

De Marius Ghilezan

Octavian Soviany – Viaţa lui Kostas Venetis

De Marius Ghilezan

Jocul de-a vacanţa – un spectacol multimedia

Unul dintre proiectele câștigătoarea la concursul COMEDIA ȚINE LA TINEri, ediția a VI-a, 2015, Jocul de-a vacanţa, în regia lui Dragoș Alexandru Mușoiu, se joacă în Sala Studio a Teatrului de Comedie într-un experiment social inedit.     Dacă în piesa scrisă de Mihail Sebastian într-o lună a anului 1936, în urma unui pariu cu celebra actriţă a acelor vremuri Leni Caler, Corina este o tânără curtată de un adolescent, un tânăr şi un domn de vârsta a treia, regizorul Muşoiu reuşeşte să interpreteze în cheia comunicării moderne flirtul de altădată. Îndrăgostit lulea de Lena, Sebastian a gândit personajul Corina ca o fiinţă şarmantă, seducătoare, dar indecisă la iubirea vieţii. Regizorul de la „Comedia” bucureşteană scoate cu subtilitate de magistru orice referire la cuvântul „iubire”. Până şi partidele de tenis de odinioară le reinterpretează în jargonul adolescenţilor de azi. „Jocul de-a vacanţa”, am înţeles eu, e defapt iubirea consumată. Piesa, însoţită de un cupaj media şi o muzică adecvată, e un „Walk to Remember” cu roluri inversate. Cu o atitudine de dăscăliţă, Florentina Năstase, în rolul Corinei,  nu e o Jamie Sullivan, fiică de pastor, ci opusul ei, iar Dan Baltag, în rolul lui Jeff, un opus al lui Landon Carter. În regia lui Muşoiu, ea pare afectată de nepăsarea şi lenea lui Ştefan „seducătorul de-o noapte”, pe când în scrierea de debut dramaturgic a lui Mihail Sebastian era „setată” pe vechea iubire de la  Civita Vecchia, părerea mea. Piesa am citit-o în copilărie şi am văzut-o în mai multe distribuţii. Cea de la Sala Studio e o tonifiantă împletire de caractere, fireşte disjuncte şi un elogiu adus tinereţii în noua eră 3D. Prin astfel de distribuţii, opera lui Sebastian transcende generaţii. Dacă de Leni Caler nimeni nu mai ştie nimic, Mihail Sebastian surprinde mereu şi datorită scenografilor, actorilor şi regizorilor contemporani. Exegeţii ar putea face figuri că Ştefan,...