Un ţărm exotic pietruit cu mărmura primeşte, în amurg, corabia unor negustori din Europa. Întâmplările care urmează sunt cel putin stranii. Totul e colorat în nuanţe de albastru. Şi ţărmul, şi marea, şi fumul mirodeniilor, şi ochii femeilor atât de frumoase… Şi mai ales un pandantiv de sticlă. Citiţi cu atenţie detaliile. Trenul goneşte prin Elveţia banală. Cei doi sunt în călătorie de nuntă. Şi gândurile călătoresc prin mintea lor. E harta unui viitor care, cred amâdoi, nu se va întâmpla niciodata aşa cum îl imaginează ei. În ultima secvenţă a povestirii apare un plic. Aveţi grijă câte variante de viitor în doi vă imaginaţi în călătoria de nuntă. E puţin înainte de miezul nopţii. O bucătărie, într-un sat din Italia. Un sat vechi, în care femeile cred în farmece. Şi o femeie care ştie de unde îi vine tot răul. O mătură uitată într-o curte, un ac, behaitul unei capre. Acestea din urmă pot schimba înfăţişarea lumii şi lumea dinăuntrul unei femei. Credeţi în farmece?
De acelaşi autor
