Ion Lupu – Din neamul lupilor. 4 volume

Respectul pentru străbuni este prima  condiţie a omeniei noastre. Numai aşa îţi cunoşti locul în lume şi te poţi dovedi un om care se respectă pe sine însuşi, numai astfel vei obţine un echilibru între lumea ta şi lumea acelora pe care-i visăm, pe care-i iubim, pe care-i preţuim, întrucât au adus acestui popor un prestigiu permanent şi o justificare deplină a dreptului lor la existenţă. Este, de fapt, meritul autorului ION LUPU, pentru care iubirea cea mai mare este dragostea de pământul Ţării şi de tradiţiile acesteia. Toate trăirile autorului sunt profund legate de amintirile satului său şi al străbunilor săi, care l-au slujit pe Măria Sa, ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT, străjerul semeţ şi neclintit în faţa furtunilor, timp de aproape o jumătate de veac. Mai mult decât atât, autorul se simte amestecat în existenţa acestora, dovedind că n-a uitat cuvântul dăinuire. Order Din neamul lupilor. 4 volume Preţ @ RON60,00 Qty: Adauga in cosul de...

Eugen Şendrea – Istoria Universităţii din Bacau

6 veacuri împlinite de la hrisovul din 6 octombrie 1408 – dat de vrednicul Domn Alexandru cel Bun – au conferit Bacăului nobleţea vechilor aşezări. Rânduit la întretăierea unor importante drumuri comerciale, la întâlnirea a doua mari râuri, Siret şi Bistriţa, târgul Bacăului va fi locul unde nebiruitul Vodă Ştefan îşi va înalţa o Curte Domnească şi va târnosi o nestemată arhitectonică, Biserică Precista. An de an, instituţia a dat prin munca neobosită a dascălilor de aici, zeci de promoţii care astăzi strălucesc în constelaţia ţării. Ce înseamnă Universitatea din Bacău? E ca vinul de Cotnari la o mare şi sfântă masă...

Ion Murariu – Istoria ținutului Herța până în anul 1940

Spre a remedia această lacună importantă și a preveni orice interpretare eronată, falsă, ori simplele presupuneri și speculații ale nespecialiștilor, nu atât din țară, cât mai ales de peste hotare, dorind să ofere cititorului posibilitatea de a cunoaște realitatea istorică a trecutului în toată veridicitatea sa, istoricul Ioan Murariu – care ne-a obișnuit în ultimele decenii cu studii și lucrări de o înaltă probitate și responsabilitate în cercetarea și relevarea adevărului, cu meticulozitatea și rigurozitatea științifică ce i-au devenit caracteristice – explorează și sintetizează elementele definitorii ale evoluției Ținutului Herța, din Antichitate și până în 1940, anul ocupării și anexării sale abuzive de către trupele sovietice. În acest scop, autorul utilizează critic o bogată literatură de specialitate, românească și străină – colecții de documente, catagrafii, cronici, recensăminte, mărturii de epocă, dar mai ales documente de arhivă – ordonându-și rezultatele cercetării sale într-o densă și complexă lucrare monografică ce vizează întreaga istorie a vieții materiale și spirituale a locuitorilor herțeni, istorie ce se integrează Moldovei, în mod organic, în întregul Ev Mediu, apoi, în epoca modernă, statului român unitar. Reconstituirea obiectivă, „sine ira et studio”, a trecutului istoric se face printr-o competentă și elevată cercetare și selectare a faptelor, proceselor, evenimentelor istorice reprezentative, cu caracter economic, social-politic, demografic, cultural, religios, din care, fără ca autorul să angajeze niciun fel de polemică, reiese în mod convingător, indubitabil, apartenența qvasi-totală a Ținutului Herța la civilizația și spiritualitatea românească, prin conținutul etnic, lingvistic, confesional al populației, prin întreaga sa evoluție istorică. Textul propriu-zis al lucrării este exprimat într-un limbaj științific, sobru, limpede, firesc, antrenant și, totodată, fiecare pagină este însoțită de un aparat critic, bine dozat și solid argumentat, cu izvoare și lucrări de specialitate, oferindu-i, astfel, cititorului posibilitatea să verifice el însuși cele scrise. Ceea ce sporește considerabil valoarea lucrării – constituind, în același timp, cea mai veritabilă concluzie asupra caracterului românesc al...

Lucian Boia – Germanofilii

Lucian Boia, cu bine-cunoscutul său stil şi desfăşurând o demonstraţie fără cusur, risipeşte o altă iluzie întreţinută de istorici şi acceptată ca un adevăr: credinţa că ar fi existat în anii Primului Război Mondial, în ciuda câtorva opinii divergente, îndeosebi în rândul oamenilor politici, o cvasiunanimitate în jurul „idealului naţional“, în sensul intrării României în conflict, împotriva Austro-Ungariei, pentru eliberarea Transilvaniei. Lectura sagace a presei din acea epocă, precum şi a altor documente, multe dintre el inedite, pe care istoricii „antantofili“ le-au ignorat cu bună ştiinţă, demonstrează că o parte însemnată a elitei politice şi intelectuale româneşti a avut o altă opţiune. Vom descoperi în „Germanofilii“ Elita intelectuală românească în anii Primului Război Mondial carte cine au fost „germanofilii“, care le-au fost argumentele, cum au acţionat în timpul ocupaţiei germane şi cum au supravieţuit politic şi intelectual după triumful oarecum neaşteptat al adversarilor lor. de acelaşi autor: Franţa, hegemonie sau declin? Mitologia ştiinţifică a comunismului Omul şi clima Tinereţe fără bătrâneţe Tragedia Germaniei. 1914-1945 Jocul cu trecutul Mitul democraţiei Napoleon III cel neiubit Sfârşitul lumii. O istorie fără sfârşit Order „Germanofilii“ Elita intelectuală românească în anii Primului Război Mondial Preţ @ RON37,00 Qty: Adauga in cosul de...

Ion Iachim – Cireşe pentru Mareşal

În privinţa pactului semnat de Stalin la sfârşitul lui iunie 1941, Hitler nu tăgăduise nimic. Dar nu i-a descoperit generalului şi Conducătorului român alte secrete, cum ar fi cel al ruperii pactului german-sovietic, pact ce a uluit mai întâi lumea şi care foarte degrabă a fost aruncat la groapa de gunoi. Neînţelegerile dintre Hitler şi Stalin nu erau de ordin ideologic, precum au încercat să afirme ulterior istoriile ruseşti. În noiembrie 1940, Hitler şi Ribbentrop, cu prilejul discuţiilor de la Berlin, au solicitat o aderare a Uniunii Sovietice la Pactul Tripartit. Stalin a refuzat. Nu de aceea că el era comunist şi Hitler era social-naţionalist, ci pentru motivul că nu i se ofereau zonele de agresiune pe care le pretindea. Rusia, la aceste convorbiri secrete, dorea să-şi alipească ţările din zona Golfului Persic şi a Mării Arabice. Hitler a icnit nemulţumit, dar a căzut de acord. Când însă mesagerul lui Stalin, Molotov, a mai pretins Bulgaria şi Strâmtorile Dardanele, Hitler s-a supărat şi l-a expediat pe Molotov la Moscova fără niciun rezultat. În definitiv, între Hitler şi Stalin s-au stabilit relaţii duşmănoase, de suspiciune, relaţii dintre doi bandiţi, care, după o scurtă înţelegere, pretind, fiecare, la partea leului. La Berdicev, generalul Ion Antonescu, luându-şi rămas bun de la Hitler, a mai repetat răspicat: „Merg alături de Germania în Est, pentru a recâştiga drepturile noastre în Vest!”. Hitler a rămas satisfăcut. Order Cireşe pentru Mareşal Preţ @ RON30,00 Qty: Adauga in cosul de...

Filip Lucian Iorga – Strămoşi pe alese

„Îndemn pe cititor să se cufunde în lectura cărţii, care nu e numai interesantă şi adesea hazlie, ci şi cu adevărat pasionantă.“ (Neagu DJUVARA) „În genere, fanteziile genealogice au fost tratate mai curând drept curiozităţi, evocate în note marginale, pentru pitorescul lor anecdotic. Este meritul lui Filip-Lucian Iorga de a introduce subiectul cu adevărat în istorie: în istoria mentalităţilor şi a reprezentărilor sociale. El arată în chip convingător că lucrul care contează până la urmă nu este atât realitatea strictă a unei descendenţe, cât propria reprezentare a acesteia şi mai ales receptarea publică. Ne aflăm în faţa unor strategii de legitimare, oglindind dorinţa de afirmare şi lupta pentru întâietate între familiile boiereşti, şi nu mai puţin efortul acestora de a se integra în aristocraţia europeană. E în fond o preluare, şi sub acest aspect, a modelului occidental, odată cu procesul de modernizare şi occidentalizare declanşat după 1800.“ (Lucian BOIA) „Fascinantă este evoluţia tipului de fabulaţie genealogică. Anticii îşi căutau strămoşii printre zei. În Antichitatea târzie şi în Evul Mediu, devine preponderentă raportarea la Antichitatea propriu-zisă. În epoca modernă, se încerca legarea fie de începuturile medievalităţii, fie de Antichitate. În toate cazurile, strădania de a găsi strămoşi iluştri a mers mână în mână cu şarlatania, cu impostura, cu falsul. Socotesc că prin cartea lui, Filip-Lucian Iorga pune bazele unui mod (poate chiar a unei direcţii) de cercetare, pentru care ea constituie o abordare preliminară, ale cărei continuare şi dezvoltare suntem îndreptăţiţi să le aşteptăm cu tot interesul. Cu asemenea cercetări, ştiinţa genealogică însăşi se află la o răscruce.“ (Ştefan S. GOROVEI) Order Strămoşi pe alese Preţ @ RON35,00 Qty: Adauga in cosul de...