Nicolescu Ovidiu – Economia, firma şi managementul bazate pe cunoştinţe

Concret, în această lucrare consacrată economiei, organizaţiei şi managementului bazate pe cunoştinţe, una dintre primele elaborate în România,  ne propunem următoarele obiective: să prezentăm selectiv elementele de bază ale economiei, firmei şi manage­mentului bazate pe cunoştinţe, încorporate în literatura de specialitate să formulăm punctul nostru de vedere privind conţinutul şi evoluţia economiei, firmei şi managementului bazate pe cunoştinţe să evidenţiem tendinţele care se manifestă în management pe plan mondial, global şi pe componente, punctând elementele specifice în contextul trecerii la economia bazată pe cunoştinţe să prezentăm un ansamblu de elemente metodologico-aplicative – metode, tehnici, reguli, principii, abordări – prin care se construieşte şi dezvoltă organizaţia şi managementul bazate pe cunoştinţe Dintre multitudinea de termeni care se referă la transformările de esenţă ce se produc în economia contemporană – economia digitală, economia electronică, noua economie, economia bazată pe cunoştinţe – am optat pentru ultimul termen, economia bazată pe cunoştinţe, întrucât considerăm că el exprimă într-o măsură mai mare decât ceilalţi termeni esenţa acestor transformări ale economiei actuale. De Ovidiu Nicolescu Fundamentele managementului...

Ion Anghel – Falimentul. Radiografie şi predicţie

Trebuie să fim de acord cu faptul că numeroase studii circumscrise analizei economico-financiare se focalizează pe previziunea falimentului, dar aceasta nu sugerează neapărat faptul că analiştii financiari sunt persoane în mod fundamental pesimiste. Aceasta se întâmplă pentru că falimentul este mai uşor de definit din punct de vedere metodologic decât succesul. Într-o perspectivă mai largă este favorabil ca firmele neprofitabile sau care asigură performanţe nesatisfăcătoare să oprească afacerile pentru că se creează o breşa prin care angajaţii şi capitalul investit (partea ce mai poate fi recuperată) să fie reorientaţi către zone profitabile. Dar, a „prevedea înseamnă a guverna“, deci este important să poţi cunoaşte aprioric şansa ca o întreprindere să intre în...

Ciprian Goriţă – Negocierile de aderare la U.E.

Realizând o schiţă a istoriei extinderii europene, dl. Ciprian Goriţă trimite mereu cititorul spre succesiuni de experienţe care pot fi considerate precedente, dar, în acelaşi timp, şi acumulări în elaborarea teoriilor şi metodelor/procedurilor negocierilor europene şi, implicit, a negocierilor de aderare. Apelând la metoda istorică şi analiza factuală, autorul ne-a pus la dispoziţie şi o serie de mostre comportamentale ale actorilor negocierilor de aderare, dând posibilitatea reconstituirii drumului de construire a ceea ce a devenit negocierea europeană, desigur pe palierul extinderii. De altfel, autorul ne şi avertizează că analiza sa a fost deliberat concentrată pe derularea negocierilor de aderare, din perspectiva actorilor implicaţi, fără a aborda exhaustiv procesul aderării României (politic, instituţional, economic, social, etc.). Concluziile lucrării sunt exprimate într-un set de propoziţii care ar putea fi considerate paradigme actuale ale negocierilor europene, cu aplicabilitate la procesul extinderii Uniunii Europene. Acestea pot fi acceptate ca atare, pot fi o bază de dezbatere sau ar putea fi amendate, inclusiv prin adâncirea altora. Această reconstituire a procesului negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeană este printre primele care prezintă procesualitatea. Deja şi în literatura de la noi au fost prezentate diferite aspecte secvenţiale ale negocierilor de aderare (ex. agricultură, concurenţă etc.), ceea ce creează cadrul unei adevărate dezbateri, la care contribuţia autorului este binevenită. Meritul lucrării domnului Ciprian Goriţă este tocmai că a început şi a făcut posibilă (noi am zice că a făcut să fie chiar necesară) şi în România o dezbatere ştiinţifică aprofundată asupra unui aspect fundamental al construcţiei europene – negocierea. Sunt convins că negocierea europeană va fi un subiect tot mai frecventat şi în domeniul ştiinţei, dar şi în practica socială din...

Aura Gabriela Socol – Macroeconomia integrării monetare europene. Cazul României

La 1 ianuarie 2007, România şi Bulgaria erau acceptate ca membre ale Uniunii Europene, ca rezultat al succesului transformărilor structurale adoptate de cele două ţări şi al îndeplinirii criteriilor de aderare la principiile modelului european. Conform Tratatului de la Amsterdam, toate ţările care devin membre ale Uniunii Europene trebuie să adopte ulterior euro ca monedă de circulaţie, după o perioadă mai mult sau mai puţin extinsă. Astfel că integrarea unei ţări în Uniunea Europeană atrage, în mod automat, integrarea acesteia în Uniunea Economică şi Monetară (UEM). Ideea lucrării de faţă a apărut pe fondul pregătirilor avansate ale României pentru admiterea sa în stadiul superior de integrare – intrarea în Uniunea Economică şi Monetară. Procesul admiterii noilor candidaţi din est în Uniunea Europeană şi, ulterior, în zona euro, a fost însoţit încă de la început de o serie de întrebări:  Se va „eroda” oare piaţa internă unică odată cu intrarea ţărilor mai puţin dezvoltate în UE? Cum se poate realiza stabilitatea macroeconomică în ţările candidate înainte de integrarea în UE? Care sunt interdependenţele dintre convergenţa nominală şi convergenţa reală? Cum se pot reduce decalajele de dezvoltare între ţările din modelul european? Este strict necesară respectarea criteriilor de admitere în Uniunea Economică şi Monetară? Despre Uniunea Economică şi Monetară s-au efectuat numeroase studii, pe diverse teme, economice sau politice, însă alegerea acestui subiect s-a bazat pe o abordare proprie: de-a lungul întregii lucrări, am încercat identificarea unor criterii de performanţă pe care trebuie să le îndeplinească o ţară pentru a putea fi a admisă într-o uniune economică şi monetară şi, mai ales, pentru a avea beneficii nete în urma acestui...

Ioan Bari – Tratat de economie politică globală

Lucrarea Tratat de economie politică globală elaborată de prof. univ. dr. Ioan T. Bari reprezintă o cercetare de mare anvergură asupra unui domeniu de certă actualitate, și anume acela al „economiei globale”, ca rezultat al intensificării și extinderii proceselor de globalizare, internaționalizare și interdependența între statele lumii sub impactul unor factori majori de influență  între  care menționăm  saltul  fără  precedent  al  progresului  științei  și  tehnologiei contemporane, în general, și cel al tehnologiilor informației și comunicațiilor, în particular, precum și liberalizarea piețelor financiare, ale bunurilor și serviciilor și ale forței de muncă sub impactul unor avantaje nete pentru toți participanții, în principal, după formula potențială win-win și mai puțin loss-win sau deloc loss-loss. De acelaşi autor Globalizarea...

Ioan Bari – Globalizarea economiei

Studierea acestei noi abordări a dezvoltării economice – globalizarea economiei – constituie o necesitate imperioasă pentru a furniza studenţilor, dar şi specialiştilor şi decidenţilor din mediul de afaceri şi mediul politic o sursă de cunoştinţe actualizate. Noi, cu toţii, suntem implicaţi în fenomenul globalizării. Nimeni nu poate evita contactul cu efectele acestuia. În condiţiile în care abordările privind globalizarea economiei nu sunt încă coagulate, având de a face cu multiple interpretări, uneori chiar contradictorii, meritul principal al acestei lucrări constă în prezentarea concisă a acestor opinii. Studierea acestora în cadrul unui curs universitar va permite deschiderea orizontului tinerilor economişti spre noi accepţiuni şi noi soluţii care să conducă România spre succes în cursa dezvoltării. De aceea, conţinutul acestui curs facilitează acumularea logică şi sistematizată a cunoştinţelor în domeniu. Inexistenţa sa ar fi solicitat un efort mult prea mare şi timp îndelungat de documentare din partea studenţilor, de culegere a variatelor opinii asociate fenomenului globalizării. Introducerea acestui curs în programa analitică a facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul ASE – Bucureşti, constituie meritul conducerii facultăţii şi al catedrei de specialitate, care în lupta pentru modernizarea “curriculei universitare” în concordanţă cu noile realităţi globale, ne-a mobilizat în materializarea eforturilor noastre,  pentru realizarea acestei lucrări. De acelaşi autor Tratat de economie politică...