Lui Siri Bergman, o psihoterapeută în vârstă de 34 de ani, îi este frică de întuneric. Locuind singură într-o zonă pitorească, dar izolată, de lângă Stockholm, încearcă din răsputeri să se convingă că a depăşit trauma provocată de dispariţia soţului ei, Stefan, mort într-un accident cu câţiva ani în urmă. Însă când merge la culcare, Siri lasă toate luminile aprinse, incapabilă să scape de senzaţia că este urmărită. Într-o noapte, temerile ei cele mai cumplite se adeveresc… Evenimentele se precipită ameţitor, iar Siri se trezeşte aruncată în mijlocul unei anchete, în care prietenii ei cei mai buni sunt, rând pe rând, suspectaţi de crimă. Siri se vede obligată să-şi retrăiască trecutul zbuciumat, să-şi dezgroape secretul. „Când se lasă noaptea am grijă să aprind toate luminile, fiindcă nu suport întunericul. Ca şi cum absenţa luminii ar şterge frontiera care mă separă de propriul mediu. Obscuritatea mă intimidează mai mult decât aş recunoaşte, născând sentimentul pe care-l ştiu cel mai bine: frica. Sunt atâţia ani de când frica mă strânge în cleştii ei, încât, fără să exagerez, pot afirma că o cunosc extrem de bine, atât de bine încât nici nu îmi mai dau seama când pune stăpânire pe mine, la căderea nopţii. O primesc resemnată, ca pe o veche prietenă care nu e, totuşi, bine-venită.” Trecutul lui Siri ascunde un secret îngrozitor. În iureşul întâmplărilor terifiante, Siri nu mai poate să ignore faptul că cineva o aşteaptă în întuneric. Odată cu dispariţia pisicii sale dragi şi primind o fotografie de la un hărţuitor, Siri e convinsă că ea e următoarea victimă. Din fericire, se poate baza pe Markus, tânărul poliţist care investighează moartea uneia dintre pacientele ei. Vijay, un vechi prieten şi profesor de psihologie, şi Aina, prietena ei cea mai bună, încearcă să realizeze profilul criminalului, sperând să-l prindă înainte ca acesta să ucidă din nou.Dar pe măsură ce...
