Radu Aldulescu – Ana Maria şi îngerii

Ultimul roman al lui Radu Aldulescu, Ana Maria şi îngerii, este povestea dură a vieţii unei femei care trebuie mereu să o ia de la început. Personajul principal trece prin istoria unei epoci zbuciumate, stranii şi crude a Europei Centrale din anii ’90. Mariana, o fată din Arad, s-a căsătorit pe timpul comunismului, cu un escroc, aventurier şi un afemeiat notoriu. După ce a cheltuit toţi banii de la nuntă, a început să ia sume tot mai mari de la diferite persoane, promiţându-le că le face rost de televizoare color şi videocasetofoane. Acestea nu se găseau pe piaţa liberă. Ea era profesoară dar şi vânzătoare la magazinul de electrocasnice din localitate. Sfârşită de calvarul urmăririi de către datornici, şi-a luat – vorba românului – lumea în cap şi a trecut fraudulos graniţa  dintre România şi Ungaria. Ajunsă în lagărul de la Traiskirchen, aflat la sud de Viena, a fost violată de unsprezece kosovari. Cu gândul la a-şi aduce în Austria fata rămasă la părinţi, a dormit prin gări, a cunoscut viaţa de homeless, a muncit din greu ca servitoare la pensiunea lui Kraml, unde l-a cunoscut pe sârbul Mirko, tigan sârbesc. Acesta din urmă i-a promis că o ajută să-şi aducă fetiţa, de doar câţvia ani. Între timp, regimul comunist o condamnase în lipsă pentru înşelătorie şi plecarea sa ilegală. Ana Maria, îngerul ei, i-a fost dată tatălui. După o aventură greu de descris, a reuşit să o aducă clandestin la Viena. Când se credea o femeie împlinită, Ana Maria, ajunsă adolescentă, a fost internată de urgenţă la un spital din Viena. Acolo medicii nu i-au descoperit boala, tratând-o ca pentru o răceală iar psihologul recomandându-i să-şi înceapă viaţa sexuală. Disperată, şi-a dus fata înapoi în ţară. Căzuse regimul Ceauşescu. Medicii de la Timişoara au fost primii care au descoperit lupusul, o boală gravă care provoacă mereu febră şi...

Irvine Welsh – Varza reîncălzită

Varza reîncălzită reia povestiri  şi personaje  mai vechi, printre care se numără şi celebrul Frank Begbie din Trainspotting şi Porno, prezentat aici într-un context cum nu se poate mai domestic, în timpul cinei de Crăciun, căreia îi conferă şi de data aceasta savoarea lui violentă şi inconfundabilă. Cu excepţia ultimei povestiri, toate celelalte au apărut în periodice de-a lungul anilor ’90 şi tratează temele specifice lui Welsh : undergroundul din Edinburgh, unde doi tipi care se iau la bătaie pentru o fată pot ajunge  după câteva pastile de Ecstasy şi nenumărate halbe de bere  la concluzia că prietenia lor e mai importantă decât amorul, bărbaţii acordă mai multă atenţie meciurilor de la televizor decât propriilor neveste, chiar dacă acestea se întâmplă să fi fost tăiate de tren de la coapse în jos, un DJ legendar îşi întâlneşte un fost profesor puritan, acum pensionar, într-un club de noapte, iar extratereştri îndulciţi la ţigări şi droguri plănuiesc să instaureze un guvern mondial format din huligani scoţieni. De acelaşi autor...

Leo Butnaru – Ruleta românească

Sub aspect tematic, ideatic şi structural, povestirile din Ruleta românească ţin de un amplu registru narativ, realiste sau misterioase, din lumea noastră sau din lumi posibile. Leo Butnaru realizează o ingenioasă explorare de universuri afective în diverse şi imprevizibile metamorfoze de o sugestivitate memorabilă. E o concomitenţă (şi interacţiune) a cercetării şi intuiţiei, a veridicului şi inefabilului, prin care naraţiunile te captivează, precum menţiona cu ceva timp în urmă revista România literară: „Foarte atrăgătoare sunt ultrascurtele povestiri ale lui Leo Butnaru… Au ritm, culoare şi, pe alocuri, un umor irezistibil, combinaţie de insuşiri care constituie un adevărat cocktail Molotov în lupta pentru cucerirea cititorului”. Order Ruleta românească Preţ @ RON45,00 Qty: Adauga in cosul de...

Antonio Tabucchi – Timpul îmbătrâneşte în pripă

Iubitorii de ficţiune experimentală au un nou prilej de bucurie. Timpul îmbătrâneşte în pripă este un grupaj de povestiri epistolare, din care emoţia autorului este inspirantă, poate contagioasă. Tristano moare Se face tot mai...

Lev Tolstoi – Sonata Kreutzer

Potrivit soţiei lui Tolstoi, ideea de a scrie Sonata Kreutzer i-a venit autorului la sugestia unui prieten actor, care se afla în vizită. În primăvara anului 1887 se afla în casa scriitorului un muzician amator, care a cântat Sonata lui Beethoven. Momentul a adus în prim-plan idei vechi, pe care scriitorul le avusese cu ceva timp în urmă, legate de o intrigă în tablouri. Tolstoi şi-a plasat povestea şi personajele într-un tren, cu conversaţii care se dezvoltă spre adevărate polemici în legătură cu viaţa de familie şi căsnicie. După de a publicat Sonata Kreutzer, Tolstoi a fost acuzat că pledează pentru imoralitate. Sfântul Sinod a scris ţarului, moment care a coincis cu începutul decăderii lui Tolstoi în ochii Bisericii, şi care a dus în cele din urmă la excomunicarea autorului. Forţat de împrejurări, Tolstoi a scris un postscriptum, în care a încercat să explice vederile sale oarecum neortodoxe. În ceea ce priveşte nuvela Hagi Murad, Tolstoi a reuşit să creeze, fără mari dificultăţi, o atmosferă sumbră, încă de la prima pagină. Mândrul Hagi-Murad e un erou reţinut, plin de eleganţă, un luptător experimentat care a ieşit mai întotdeauna din capcanele cele mai dibace puse în cale-i de duşmani. Pare să nu aibă defecte. De data aceasta însă soarta lui stă sub semnul metaforei incipiente, a ciulinului retezat de căruţă. Şi, mai important, Tolstoi reuşeşte să dea naştere câtorva zeci de personaje excepţionale. Nu există, practic, nici un figurant în paginile cărţii: fiecare apariţie e fascinantă prin concreteţea trăsăturilor, fie că i se alocă zece rânduri ori un capitol, de la Ţarul Nikolai la cel din urma tătar de-al lui Murad. Şi, după cum remarca excelent Bloom, Murad e un Ulise înfrânt. De acelaşi autor Sonata Kreutzer şi alte...

Florin Toma – Oraşul jumătăţilor de îngeri

Dacă Evanghelia după Toma afirmă că Împărăţia lui Dumnezeu există astăzi pe pământ, iar oamenii trebuie doar să vrea să o vadă.  Cartea gnostircă spune că în  fiecare din noi există o “lumină divină”, care ne permite sa vedem Împărăţia lui Dumnezeu în împrejurimile noastre fizice. Cartea după Toma, Florin Toma, Oraşul jumătăţilor de îngeri este defapt cronica unei aşezări umane în care frica şi prejudecata sunt reguli de convieţuire. Mesajul necriptat este al guvernanţei anxietăţii dar care prin alambicuri literare transmite altceva. Fiecare cititor înţelege ce vrea. „Nicio comunicare nu se face corect decât dacă se pierde o parte din mesaj” (Paradoxul lui TOMA). Florin Toma s-a născut la 22 martie 1953. Absolvent al Facultăţii de Litere – Universitatea din Bucureşti, 1979. Primele lecturi de proză: la cenaclul Junimea, condus de Ov.S. Crohmălniceanu. Este membru al Uniunii Scriitorilor, din 1990. Debut: proză în România literară (prezentat de Radu Cosaşu), 1978. Cărţi publicate: Petru Comarnescu – KALOKAGATHON (îngrijire ediţie, cu acad. prof dr. Dan Grigorescu), EMINESCU, 1985; Peisaj cu fluturi noaptea, nuvele, Cartea Românească, 1986; O mie nouă sute nouăzeci şi doi/ sisteme de supravieţuire, interviuri (în colaborare cu Lucian Vasilescu), MEDIAPRINT, 1992; Incontinentul româno-american, interviuri cu Diaspora din SUA şi Canada (ilustraţii: Constantin Marinescu-MARC), AMGRIN, Montréal, 1998; Moştenirea Familiei Bildungsroman, roman, Cartea Românească, 2005; Ceremoniile lui Avrămuţ sau Trei nuvele sexemplare, nuvele (în curs de apariţie). De acelaşi autor Moştenirea Familiei...