Ion Horea – Versuri şi reversuri/Vers et revers. Traduit du roumain par Paula Romanescu

Ion Horea continuă firul poeziei ardelene ce şi-a decantat specificul la un moment dat în generaţia lui Emil Giurgiucă, poezie în care puternicul sentiment al peisajului local s-a turnat în forme ce profitau de evoluţia generală a lirismului românesc modern. Forme care părăsiseră tradiţia eminesciană spre a-l urma pe Macedonski… Order Versuri şi reversuri/Vers et revers. Traduit du roumain par Paula Romanescu Preţ @ RON22,95 Qty: Adauga in cosul de...

Andrei Zbîrnea – Rock în Praga

Pe la cenacluri, Andrei Zbîrnea mă enerva cu Adela lui şi cu track-urile fără titlu. Avea metafore forţate şi prea puţină vervă lirică. La niciun an, m-a surprins plăcut de două ori. Odată cu o sală plină ochi a la Legere (clubul din Rosetti) şi a doua oară cu volumul care încheagă trăirile juvenile în volumul de debut Rock în Praga. Citind cu atenţie poemele, mi-am reproşat judecăţile pripite. Iată o carte convingătoare. Praga e doar un pretext pentru a-i scrie lui Adela, o macedoneancă ce are un nume greu de rostit. Nu ştiu dacă femeia a existat sau malurile Vîltavei erau prea spumoase (of ce guleraşe la dame şi la bere), dar poetul m-a surprins între demonstraţia de maturitate a turistului cultural şi  stângăcia iubăreţului care, în loc să-i vorbească iubitei despre plutirea norilor, a preferat să poarte un dialog despre ţara lor natală. Cum să filtrezi cu o gagică, gândindu-te la Goran Pandev, de la Internazionale Milano? Apoi, epistolar, prinde curaj. Metafora îi sare în ajutor. Se simte mai sigur pe sine cu foaia velină în faţă sau cu tastele de ordinator. „Erai lângă alge Albastre Adela / inhalai tot felul de coşmaruri” Iată poetul! În partea a doua a cărţii, rockerul ne introduce rapid în atmosferă, trăgând din The Doors – a feast of friends – esenţa tare a mişcării, oriunde te-ai afla.  Toate poemele de mijloc sunt dedicate unui alt Jim. Ca un tribut de muze, burţi cârpite, pânză de paianjen fără filtru (aici cam grosieră metafora) Ultima parte e de iederă, nu de broască, semn că ploaia l-a făcut pe autor să rodească şi să fie mai romantic, mai vegetal. Un volum închegat. O bucurie de toamnă.   copacul şi Adela ochii mei veghează naufragiul cărnii tale Adela copacul plânge râde vibrează copacul vociferează la orice cuvânt şi-a agăţat ramurile de carnea ta Adela...

Grigore Gherman – Linii, cercuri

Se intersectează multiple linii, nenumărate cercuri se desfac, nişte nuci sparte în palme cauciucate şi trec liniile prin cercuri, cum trec animalele dresate prin inele de foc şi se rostogolesc cercuri umede pe linii ude şi între linii şi cercuri, noi, personaje din Kafka, fiinţe urcând Golgota timpului, rostogolind aritmetici prin vise de peşti desprinşi din parabola biblică şi tot noi fugindîn culori, în linii, în cercuri, noi,material acestor figure schiţate de o mână măreaţă, noi, foaia pe care se lasă praful de grafit al creionului…   Ce e peste noi E în noi noi fiind în ce e al nostru, nişte cercuri, nişte...

Matei Vişniec – La masă cu Marx

Poemul politic La masă cu Marx, care dă şi titlul cărţii, nu este doar o lecţie despre comunism, ci se constituie într-o dureroasă interogaţie asupra semnificaţiei colaborării involuntare şi neputincioase la mersul inexorabil al istoriei. Cartea este ilustrată cu 12 gravuri ale artiştilor: Andra Bădulescu, May Oana Isar, Joela Vişniec, Smaranda Isar, Iuri Isar şi Matei Vişniec. La masă cu Marx este al cincilea volum de versuri al lui Matei Vişniec, care se reîntoarce la poezie după o absenţă de 11 ani. Order La masă cu Marx Preţ @ RON16,95 Qty: Adauga in cosul de...

Marius Ştefan Aldea – Simfonia frânei

“Poemele lui Marius Aldea sunt inteligent-fanteziste şi dau o senzaţie de prospeţime, deşi refoloseşte, frecvent, şi mijloace de seducţie inventate de Nichita Stănescu, Emil Brumaru, Mircea Dinescu. Marius Aldea are o plăcere de a scrie care face ca tot ce împrumută să devină al lui.” Alex Ştefănescu “Marius Ştefan Aldea face parte din plutonul tinerilor poeţi cărora li se fâlfâie de generaţia imediat anterioară, însă nu li se deloc de generaţiile vechi. Văd şi prevăd o promoţie de poeţi lucizi şi cultivaţi printre care compozitorul Simfoniei frânei va străluci. Pentru că are umor, deci îşi permite să fie cinic, şi pentru că izbuteşte nişte metafore trăsnite, dar fluente, nu răscăutate. Apoi ochiul său este flămând şi precis, nu hoinăreşte pe firmament până se întoarce cu albul în sus. Viteza, claritatea şi subtilitatea artei lui montează un spectacol inteligent – un deliciu pentru durii ca el, care, de fapt, ascund un suflet sensibil în spatele rictusului sceptic. Un romantic de factură excelentă este Marius, adică dintre aceia cu witz, care muşcă tot, iar apoi se muşcă pe ei înşişi. Irezistibilă poezia asta ca un roman scris la colţ de stradă de un designer care ştie exact ce vrea de la manechinele lui.” Felix Nicolau “Marius Ştefan Aldea are atâta energie poetică, încât există riscul să supratensioneze Sistemul Naţional de Distribuţie a Literaturii. Dar cum SNDL nu există decât în imaginaţia noastră, nu vă rămâne, dragi cititori, decât să vă conectaţi singuri la această sursă de energie. E simplu: deschideţi cartea lui Marius şi citiţi puţin. Dacă nu sunteţi purtători de mânuşi izolante şi cizme de cauciuc, ar trebui ca în secunda a doua să fiţi scuturaţi zdravăn, iar mâinile să vi se încleşteze pe carte. E doar unul dintre efectele pe care îl are poezia bună asupra omului.” Robert...

Dan Stanciu – Acte calde într-un decor negru pe scene separate printr-o linie grea

Acte calde într-un decor negru pe scene separate printr-o linie grea