Raluca Brancomir – Îndoielnica suprevieţuire

Raluca Brancomir s-a născut în Bucureşti în 1963 şi a absolvit Facultatea de Litere. În timpul facultăţii a debutat cu poeme în revista Ramuri şi a continuat să publice poezie la Steaua, Vatra, Tribuna. A colaborat cu Editura Univers şi cu revista Secolul XX în domeniul traducerilor. Din 1988 trăieşte în Israel. A publicat traduceri şi poezie în presa locală. Poeziile i-au fost găzduite recent de revistele Dacia literară, Convorbiri literare, Poezia, Acolada, Apoziţia şi Luceafărul. Order Transa memoriei Preţ @ RON11,90 Qty: Adauga in cosul de...

Exerciţii de putere (poem Marius Ghilezan)

Puterea nu e să cucereşti nefericiţi, ci să-i faci să-şi dorească fericirea.   Ai prins din zbor bucuria copilului, când i-ai pus în braţe o minge să se joace?   Cum i se luminează bătrânei faţa, la o simplă mângâiere?   Dar trecătorului când i-ai dat ziua bună şi bolnavului urare de viaţă?   Ai citit versetul biblic din zâmbetul fetei care suflă o păpădie?   Ce bine curge apa când pântecului albiei i-ai scos bolovanii şi mâlul.   O clipă de atenţie plantei şi-ţi înfloreşte-n palmă.   Cât de pufoşi sunt tuberculii roz, după o frământare de sapă şi greblă.   Îi e destulă o mână de fân fătătoarei, şi-ţi dă laptele ăl mai bun.   Obţii cel mai fidel orologiu, aruncând cocoşului  o cană simpă de linte.   Curăţă cuibarele şi vei avea cele mai multe ouă   Spală noaptea de coşmaruri şi te vei trezi curat.   Roagă-te, iubeşte şi taci!   Când iubirea de putere înlocuieşte puterea iubirii, în tine coboară pierzania, în chip de Fata Morgana.  ...

Adlittera Project – Mai există poezie după poezie?

Nu voi da eu un răspuns la această întrebare, ci vă voi lăsa pe dvs., dragi cititori, să-l descoperiţi parcurgând această antologie a concursului Incubatorul de Condeie, aflat la cea de-a II-a ediţie a sa. Jurizând textele primite, am încercat să găsesc un punct de convergenţă, fie de stil, de temă sau de orice altceva, şi primul (nu şi singurul însă), la care ajungeam în mod inevitabil, era exterior calităţii textelor şi anume: vârsta câştigătorilor. De la mezinele grupului, Diana Frumosu şi Ana-Maria Lupaşcu, de 18 ani, până la seniorii de numai 20 de ani: Andreea Teliban, Ana-Maria Vijdea, Bianca Dobescu şi Iulia Matei, ceilalţi: Ştefana-Miruna Belea, Elena Gabriela Lazăra, Radu Niţescu şi Vlad Văidean având „venerabila” vârstă de 19 ani! Dar pe cât sunt de apropiaţi ca vârstă, pe atât de mult diferă scriitura lor. Îi apropie o anumită candoare şi prospeţimea scrisului, dar şi forţa de expresie, dar şi o relaxare binevenită şi mult aşteptată după încrâncenatul şi turbulentul douămiism, care pare să dea semne de oboseală, făcând astfel loc unei noi generaţii. Nu întâmplător m-am referit la vârsta câştigătorilor: ei nu sunt şi nici nu pot fi încadraţi generaţiei trecute, doar câteva ecouri vagi din Ruxandra Novac răzbat din textele Andreei Teliban, care însă îşi defineşte cu grijă teritoriul poetic. În plus, câştigătorii, să-i numim noii poeţi, căci e prematur şi categoric imposibil să-i definim ca pe o nouă generaţie, aşadar noii poeţi îşi permit cu nonşalanţă să persifleze însăşi reduta douămiismului – prin poemul „Ce înseamnă să vezi lumea printr-un sul de hârtie igienică”, Vlad Văidean îi dă elegant cu tifla lui Marius Ianuş printr-o scriitură ludică, dezinvoltă şi parodică până-n măduva textului. Diana Frumosu, mezina, trasează o delicată şi tulburătoare hartă a sufletului unui adolescent basarabean unde se întâlnesc iubitul, mama, bunica, bunelul, Nistrul, un mic paradis unde: „Să-ţi fie cald şi atâta/ Doar...

Cezar Nicolescu – Lil 1.0

Mai rar aşa o ediţie frumoasă a unei cărţi de poezie. Formatul de buzunar, coperta de pixelli şi un scris alert recomandă Lil 1.0 ca pe o aventură a tinereţii. Anii de întâniri prin beciurile Universităţii, orele de călcat ce trebuia ulterior dezbrăcat,  polifonia stărilor în care ea stătea dezbrăcată în pat, sus la etaj, şi el jos, îmbrăcat pe asfalt, orele de seducţie în care ochii ard înroşiţi, faţa de PC, C.D.-urile soft zgâriate pe masă, toate sunt elemente ale unor cronici de tinereţe dezlânată şi marcată de neiertătorul mouse. Cartea de poezii e ca un jurnal pe zile în care Lil nu este condusă de program, ci de stări. Nu întâmplător volumul începe cu versuri ale lui Gregory Corso: Ultima noapte am condus o maşină/fără a şti să conduc/ nefiind proprietare de maşină/ Conduc şi trântes la podea/Oamenii pe care-i iubesc. aici nu e nimeni să ne savureze moartea. aici nu e nimeni să zgîlţîie minţile noastre fracturate. aici nu e nimeni să împrăştie sexul meu şi al taniei lipită şi udă. Născut la 24 iunie 1981 în Brăila, Cezar Nicolescu a frecventat cursurile Facultăţii de Litere din Bucureşti între 2000 şi 2005, perioadă în care a activat în cadrul cenaclului Litere 2000. A lucrat pe rând la Editura Vinea ca DTP-ist, designer graphic pentru o reprezentanţă românească a unui grup francez, tehnician de suport IT pentru o companie americana de profil şi mai apoi manager de proiect în aceeaşi companie, iar în prezent lucrează în Leiden (Olanda) ca manager de planificare a resurselor clinice europene într-o companie farmaceutică. A publicat poeme în revista Fracturi şi Tribuna şi în revistele online Tiuk şi Asalt, poeme care au fost republicate în antologia Erotica din 2000 la editura Pontica în urma cîştigării marelui premiu al concursului cu acelaşi nume. În 2002, un cristian îi editează în seria carnetelor underground...

Adrian Păunescu – Poezii cu un singur punct. Observaţii de viaţă

Iarba va fi cea mai populară ediţie a mormântului meu.   ADRIAN PĂUNESCU, vol. Într-adevăr,...

Ovidius – Ovidiu. Opere

Ediţia reuneşte într-o singură carte traducerea în română a tuturor operelor majore ale poetului latin Publius Ovidius Naso (43 î.Hr  17 d.Hr.): Amoruri, Heroide, Arta iubirii, Remediile iubirii, Metamorfoze, Fastele, Tristele şi Ponticele. Pentru a înlesni cititorului găsirea informaţiior necesare înţelegerii textului, notele au fost plasate in corpore la sfîrşitul cărţii, fiind urmate de un INDEX de nume...