cu Gelu Vlaşin, de la „Idolii forului”, la „Reţeaua literară”

– interviu cu Gelu Vlaşin, coordonator „Reţeaua literară” – Marius Ghilezan: Recent, noua carte apărută la editura  Corint Idolii Forului a stârnit o dezbatere aprinsă, aceast volum de eseuri spune ca e timpul să existe o clasă de mijloc a spiritului, adică fiecare om, fiecare intelectual să aibă dreptul să se exprime acolo unde ştie el mai bine.  Tu care coordonezi Reţeaua Literară ce părere ai? Noua generaţie ia din tárele celei vechi? Gelu Vlaşin: Nu. Cred că defapt tânăra generaţie îşi îndreaptă atenţia înspre ceea ce înseamnă intelectualitatea în ansamblul ei şi nu direcţionată înspre hai să spunem elitism. Ba chiar aş putea spune că mare parte din generaţia tânără este anti elitism.  Nu vorbim despre elita în sensul  pur şi adevărat al cuvântului. Numai că astăzi elita tinde, aşa cum am citit de altfel în tot ce s-a scris până acum, să monopolizeze cumva inclusiv definirea în conceptul ei de elită şi să monopolizeze aşa cum am spus înspre o  anumită direcţie. M.G. : Care e motivul pentru care ai facut Reţeaua Literară? G.V. : Reţeaua Literară a fost un proiect experimental; am început cu un experiment acum doi ani de zile, în ideea de a se constitui, ca un fel de platformă virtuală, alternativa pentru promovarea scriitorilor români în străinătate. În timp, am realizat că experimentul funcţionează, acum,  am ajuns la aproape 6000 de membri, sunt foarte mulţi scriitori consacraţi acolo dar nu numai scriitori, vorbim despre oameni de cultură în general, sunt pictori, sculptori, muzicieni, graficieni, librari, editori, şi nu numai din România sunt din Spania, Italia, Franţa, Germania, Noua Zeelandă, Statele Unite ale Americii, sunt din foarte multe ţări, de altfel vizitatorii noştri sunt din 166 de ţări. Avem în jur de 2000 de vizitatori pe zi. M.G.: O furtună s-a iscat pe Reţeaua Literară când Stoian G. Bogdan a scris un poem cu...

Horia Barna: „Editorii spanioli sunt interesaţi de literatura română contemporană”

– interviu cu Horia Barna, director proiect-pilot „Spania la Bookfest 2010”. Cunoscutul hispanist a fost director patru ani la ICR Madrid, unde s-a remarcat prin promovarea valorilor româneşti. – De ce Spania? – Spania, ţară invitată la Bookfest. A fost un proiect pilot. Bookfest încearcă să se pună pe harta marilor târguri internaţionale.  Cred că alegerea Spaniei ca ţară invitată a fost inspirată. În primul rând că există deja o puternică legătură între cele două ţări. Există aproape un milion de românia în Spania. Relaţiile de toate formele şi de toate categoriile se mişcă din ce în ce mai mult. Spania a deţinut preşedinţia Uniunii Europene în această perioadă. A fost ca la Euroviziune, într-un fel. Comparaţia este uşor forţată.Dar trebuie înţeles complexul politic şi social. – De ce scriitorii aceştia? – Interesul pentru cultura spaniolă e din ce în ce mai mare şi la noi. În ultimii 15-20 de ani, s-au afirmat în lume din ce în ce mai mulţi scriitori hispanici. Fie din Spania, fie din spaţiul latino-american, aceştia sunt tot mai căutaţi. Poate şi această raţiune a fost un element determinant în alegerea Spaniei, ca ţară invitată. – Care a fost relaţia cu guvernul spaniol? – Ministerul culturii din Spania şi Federaţia Editorilor din Spania au acceptat propunerea. Ei oferă foarte multe subvenţii pentru traduceri. Asta e foarte important. Consideră România ca placă turnantă pentru toată regiunea de est şi de sud-est a Europei. Membrii delegaţiei mi-au mărturisit şi mie şi altora că s-au simţit în România ca într-o ţară latino-americană, chiar dacă nu la fel lingvistic, dar ca atmosferă şi ca mentalităţi au fost ca acasă. – Câţi scriitori au venit? – Opt scriitori, şase romancieri şi doi dramaturgi. Sunt nume sonore care n-au participat. Doi traducători au fost prezenţi la dezbateri. Joaquin Garrigos Bueno, o adevărată instituţie a traducerilor din română în spaniolă, zeci...

Ce sunt Idolii forului? – interviu cu Sorin Adam Matei

Idolii forului, cartea coordonată de Sorin Adam Matei, autorul celebrei sintagme”Boierii minţii”, nici nu a apărut în librării şi provoacă deja dezbateri. Ieşim din feudalismul cultural şi intrăm în rând cu lumea sau continuăm să suportăm modelul de gaşcă? Cunoscutul profesor american, specialist sociologia comunicării, încearcă să răspundă şi să lămurească cititorii BOOKiseala.ro Ilă Citilă: Ce sunt idolii forului? Sorin Adam Matei: Idolii forului sunt obsesiile și fetișurile culturale ale lumii paramoderne în care trăiesc intelectualii de ”elită” din România. Autorii cărții se preocupă în principal de unul dintre acești idoli: aspirația intelectualilor publici de a fi proclamați genii și de a dirija viața publică în virtutea unei culturi generale encilopedice, de multe ori amatoare. Adularea acestor idoli asunde adevărata problemă a României contemporane: nevoia de intelectuali specialiști, care să propună programe concrete pentru multele probleme sociale post-comuniste. Între acestea s-ar număra reforma educației, eliminarea distanței sociale și culturale dintre sate și orașe, reducerea rasismului și xenofobiei, reducerea privilegiilor sociale, modernizarea culturii, etc. I.C. De ce este o clasă de mijloc de preferat ”elitei” intelectuale? SAM: Pentru că punctual, la anumite probleme, specialiștii ar face sau ar fi făcut o treabă mai bună. Gândiți-vă ce bine ar fi fost dacă CNSAS-ul ar fi fost populat din start numai cu juriști și istorici profesioniști fără partizanate politice? I.C: Cei care fac canonul literar (si nu numai) trebuie să dispară? Cine vine in locul lor? SAM: Vreau să afirm că, în opinia mea, trăind într-o lume liberă, fiecare trebuie lăsat să facă ce vrea. E loc pentru toată lumea, iar dreptatea ideilor și paradigmelor de gândire trebuie măsurată prin lupta dreaptă a argumentelor și ideilor. De aceea, cred că problema trebuie pusă așa: câte de multe canoane își poate permite cultura modernă să genereze și susțină? Cum poate o școală de gândire să convingă lumea că paradima acesteia e mai bună...

Magda Mihăilescu – Aceste gioconde fără surâs. Convorbiri cu Malvina Urşianu

În copilãrie, a descoperit filmul ca pe un miracol. În adolescenţã, a visat sã-i fie aproape. În tinereţe, şi-a fãcut un loc în lumea cinematografului. A rãmas acolo o jumãtate de secol, în ciuda tuturor adversitãţilor, a interdicţiilor. Despre toate acestea, despre destinul ei şi al filmelor sale, unele ajunse în faţa spectatorilor ciuntite de cenzurã, despre misterul unei arte care nu înceteazã sã o tulbure, Malvina Urşianu, una dintre cele mai importante creatoare ale cinematografului românesc, vorbeşte pentru prima oarã în aceastã carte. Magda...

Ion Jianu – Gheorghe Apostol şi Scrisoarea celor şase

„Avem, graţie lui Ion Jianu, neobosit jurnalist şi autor al unor remarcabile convorbiri cu personalităţi politice, culturale şi sportive, un important document: este vorba de un lung interviu cu Gheorghe Apostol realizat în 1990. Când dl Jianu mi-a propus să scriu această scurtă prefaţă, m-am gândit imediat la propria mea experienţă legată de intervievarea foştilor demnitari comunişti. Am acceptat tocmai pentru că sunt convins că recuperarea memoriei, chiar şi cu multe distorsiuni şi tendinţe autojustificatoare, este antidotul împotriva amorţirii conştiinţei istorice.“Vladimir...

Adriana Săftoiu – Vocile puterii. De vorbă cu purtătorii de cuvânt

Cel mai longeviv şi mai tânăr purtător de cuvânt din România ultimilor ani, Adriana Săftoiu, ne oferă o probă redutabilă de istorie prezentă vorbită, la propriu şi la figurat. Înţelegem mai bine, citind această carte, o perioadă complicată şi confuză. Câţiva din martorii ei secundari îşi clarifică aici biografiile oficiale consumate în preajma mai-marilor palatelor. Ceva anume, misterios şi necesar, din grandoarea şi fatalitatea care le umbresc, ajunge, ca într-o poveste relatată de propriile personaje, până la noi. (Emil Hurezeanu) la Omul care aduce cartea De acelaşi autor: Jurnal de...