Draculinăria. Reţete culinare din timpul lui Dracula, scrisă de Gabriela Socaciu, reface viaţa gastronomică a secolului XV, secol ştiut în ţara Bârsei şi Valahia ca fiind perioada în care a trăit cel care avea să fie cunoscut sub numele de Dracula. “Fără să fie un roman istoric, Draculinăria are pretenţia de a oferi cititorilor, în premieră mondială, o culegere de reţete culinare care reface viaţa gastronomică a secolului XV, secol ştiut în ţara Bârsei şi Valahia ca fiind perioada în care a trăit cel care avea să fie cunoscut sub numele de Dracula. Trebuie înţeles, în primul rând, contextul general al epocii din perspectiva legumelor şi cărnurilor folosite în gastronomia secolului XV. Ne referim în special la legumele care nu fuseseră aduse încă de peste Atlantic în Europa: cartofi, porumb, ardei, floarea soarelui şi care nu vor exista în cartea apărută la Tracus Arte. Trebuie ştiut, însă, că pe plaiurile noastre se cultivau destule legume şi fructe pentru a mulţumi orice bucătar: varză, mazare, linte, bob, napi, ceapă, usturoi, morcovi, bame, salată verde, ciuperci. Existau suficiente ierburi pentru a da gust mâncărurilor: pătrunjel, cimbru, tarhon, leuştean, roinița, rozmarin, șovarv, ienupăr, coriandru, pelin, hasmatuchi. Nu mai spunem de livezile de meri, peri, gutui, pruni, vişini, viţă de vie şi culturile de hamei pentru bere. Branul, dupa cum ştiţi, păzeşte trecătoarea de pe cel mai important drum comercial al timpului. Aşa că ce nu se găsea în ţările de la Dunare se aducea pe aici. O altă poartă de intrare a mărfurilor europene sau asiatice pe teritoriul actual al ţării noastre erau gurile Dunării. Caravane lungi se deplasau încet din China şi Mongolia spre Samarkand sau Marea Mediterană, spre Constantinopol şi Marea Neagra, care era „ genoveză” şi „veneţiană”, pe braţele Dunării spre Sfântul Gheorghe, Chilia şi Brăila, spre Târgovişte şi Câmpulung, apoi spre Râşnov şi Bran”, a comentat „Draculinaria”, special...