Hans Michael Klein – Psihologia conducerii eficiente

În domeniul leadership-ului, psihologia modernă ne poate ajuta să cunoaştem oamenii, să decodificăm semnalele ascunse, să înţelegem realitatea din spatele cuvintelor, să recunoaştem şi să respingem încercările de manipulare. Cartea de faţă îi poate ajuta în acest sens pe cei care ocupă posturi de conducere. Astfel, ei pot acţiona într-o manieră eficientă şi lipsită de conflicte. Autorii prezintă fundamentele teoretice ale psihologiei comunicării şi analizează din punct de vedere psihologic persuasiunea şi comunicarea. Următoarele două capitole reprezintă un ghid pentru o cunoaştere mai bună a propriei persoane şi a celorlalţi. Astfel de cunoştinţe se dovedesc esenţiale pentru formarea unei atitudini corecte faţă de subordonaţi. În continuare, volumul prezintă un scurt ghid de gestionare şi evitare a conflictelor şi acordă atenţie unui alt aspect foarte important: aşa cum folosirea psihologiei poate fi foarte utilă, există şi pericolul de a se dovedi nocivă, atunci când este aplicată în mod neştiinţific şi fără discernământ. Ultimul capitol analizează o serie de pericole determinate de această folosire. Order Psihologia conducerii eficiente Preţ @ RON17,90 Qty: Adauga in cosul de...

Elisabeta Andreea Budacia – Management şi marketing în audiovizual

Rolul serviciilor este din ce în ce mai important în ultimele decenii, iar ponderea acestor activităţi este în creştere în ceea ce priveşte aportul lor la PIB-ul fiecărui stat, în general. Mult timp importanţa activităţilor de servicii nu a fost recunoscută, serviciile fiind neglijate de către economişti şi încadrate, se părea o dată pentru totdeauna, în sfera neproductivă; dar această stare de spirit s-a schimbat profund în cursul ultimelor decenii. De la statutul de activităţi utile, dar neproductive, serviciilor li se recunoaşte din ce în ce mai mult, în prezent, rolul de «motor» al creşterii economice şi factor de prim rang al dezvoltării durabile. În ultimele decenii locul, rolul şi importanţa serviciilor şi industriei în economie s-au schimbat, aspect mai evident în ţările dezvoltate şi din ce în ce mai vizibil şi în ţările în curs de dezvoltare; astăzi putem vorbi despre o puternică tendinţă de terţiarizare a economiilor ţărilor dezvoltate. Progresul economic şi social este practic dependent într-o mare măsură de evoluţia serviciilor. Informaţiile, banii, ideile, mesajele, imaginile, simbolurile se constituie în suportul invizibil al lumii materiale, iar, prin modelarea emotivă şi perceptivă a indivizilor, ele devin şi suportul valorilor culturale şi spirituale ale umanităţii. Astfel, în timp esenţa economiei moderne tinde să dobândească un substrat preponderent imaterial. Vechea ierarhie a valorilor economice este înlocuită. Nu numai că, de exemplu, serviciile au încetat de a mai fi subordonate sau complementare bunurilor industriale; astăzi este rândul acestora să servească drept suport serviciilor. Astfel, în nomenclatorul de valori supuse tranzacţiilor au intrat educaţia, reputaţia, cultura, arta, visul şi plăcerea. Economicul, cândva prin excelenţă material, discret, impersonal şi durabil, a devenit spectaculos, relaţional şi efemer odată cu migrarea sa spre imaterial. Astăzi suntem martorii unui adevărat asalt informaţional, în contextul dezvoltării telecomunicaţiilor şi a societăţii bazată pe cunoaştere. Un rol deosebit de important revine, în noile coordonate ale societăţii, serviciilor audiovizuale,...

Meryem Le Saget – Managerul intuitiv. O noua forţă

Întreprinderea a privilegiat, în mod evident, de mai bine de un secol, calităţile tipului animus aşa cum au fost definite ele de Carl G. Jung: acţiune, hotărâre, structurare, construcţie comodă, stăpânire a evenimentelor şi proble­melor. Aceste calităţi provin, după C.G. Jung, dintr-o polaritate masculină, care se opune polarităţii feminine din anima: flexibilitate, intuiţie, receptivitate, comunicare profundă, aptitudinea de a da sens acţiunii… Fiecare dintre noi, bărbat sau femeie, posedă, totuşi, aceste două sensibilităţi. De aceea, bărbaţii nu sunt mai puţin intuitivi decât femeile, nici femeile mai puţin „întreprinzătoare“ sau „realizatoare“ decât bărbaţii, dar probabil că educaţia a întrerupt atât la ei, cât şi la ele dezvoltarea firească a acestei polarităţi. Pentru C.G. Jung este considerată echilibrată şi puternică persoana care ştie să dezvolte cei doi poli ai animus şi anima în interiorul unei personalităţi armonioase, masculină sau feminină. Atunci când, fiind insuflată de managerul intuitiv, anima îşi va face intrarea – altfel decât clandestin – în întreprindere, aceasta din urmă va avea toate şansele să ajungă rapid la registre de performanţă superioare. Fiindcă tocmai de acest lucru este vorba: această alt fel de privire asupra lucrurilor ar putea să restituie omului adevăratul său loc, pentru a face ca societatea să evolueze către o performanţă şi o maturitate mai ridicate. Pentru moment, nimeni nu poate să distingă cu adevărat managerii intuitivi, tot aşa cum nu se poate identifica o constelaţie atâta timp cât nu a fost reperată forma ei pe cer. Şi apoi, deodată, reţeaua apare. Ne dăm seama că unele stele strălucesc mai puternic decât altele şi sunt ca şi legate între ele, iar imaginea devine evidentă. Nimic nu s-a mişcat, stelele erau acolo prezente la locul lor, de mult timp, formând o constelaţie care încă nu fusese denumită; dar privirea noastră este cea care s-a schimbat. Putem paria că, tot aşa, întreprinderea va vedea ieşind la suprafaţă un...

Howard H. Stevenson – A mânca sau a fi mâncat. Riscul deciziei strategice în managementul modern

Am scris această carte în parte pentru a-mi împărtăşi constatările cu privire la o seamă de lucruri interesante pe care le-am analizat. Am însă două raţiuni mult mai importante care stau la baza acestei cărţi. Din perspectiva celei dintâi raţiuni, această carte este ca o lupă oferită oamenilor pentru a-şi analiza propria existenţă. A face predicţii poate fi un instrument foarte puternic; predictibilitatea însă este un foarte puternic atribut – de aici subtitlul cărţii. A stăpâni şi a folosi arta predicţiei, ca şi a fi o persoană previ­zi­bilă nu sunt ţeluri deloc uşoare. În capitolele ce urmează voi prezenta câteva dintre ideile pe care le am cu privire la felul în care ele pot deveni însă posibile. A doua raţiune este, pentru a fi foarte sincer, aceea de a trage un semnal de alarmă. Constat că există o serie de curente în societatea noastră şi mai ales în mediul afacerilor care mă îngrijorează profund. Pe măsură ce ele iau amploare, îngrijorarea mea creşte. Modul în care acţionează în prezent multe dintre organizaţiile create tocmai cu scopul de a ne ajuta să ne realizam dorinţele legate de viitor duce, dimpotrivă, la subminarea acestui scop de o importanţă critică. Ele subminează sensurile şi valorile ce se constituie ca temelie indispensabilă a predictibilităţii. Când directorii găsesc scuze pentru concedierea nefondată a unor angajaţi capabili şi loiali ai companiei, în numele unei reorganizări pe termen scurt a acesteia, mă fac mic, nu numai din cauza caracterului inuman al gestului, dar şi din cauza mărginirii şi obtuzităţii lui. Iar când oamenii spun că interesul personal (a se citi „lăcomia personală“) este cea mai bună regulă în luarea deciziilor, mă fac mic din nou – şi nu atât din cauza imoralităţii unei astfel de concepţii, cât mai ales din cauza a ceea ce ea denotă cu privire la capacitatea noastră de a acţiona în comun...

Managementul proiectelor-glosar, ediţia I

Lucrarea Managementul proiectelor – Glosar a rezultat în urma elaborării primului standard român de managementul proiectelor SR 13465:2002 Cerinţe pentru certificarea personalului în managementul proiectelor şi programelor, standard adoptat de Asociaţia de Standardizare din România în anul 2002. Asociaţia Project Management România, elaboratorul standardului a utilizat International Competence Baseline – ICB, standardul Asociaţiei Internaţionale pentru Managementul Proiectelor – IPMA. O dificultate majoră în elaborarea standardului a constituit-o identificarea termenilor din limba română care să corespundă cel mai bine termenilor de specialitate din ICB. Deşi activitatea în proiecte are o veche tradiţie în România, managementul proiectelor a fost şi este încă tributar, de cele multe ori, abordării clasice, axată exclusiv pe planificare- control şi cu diferenţieri semnificative, inclusiv terminologice, în raport de domeniul de implementare. Abordările moderne extind conceptul de management al proiectelor şi militează pentru constituirea unui corp unitar de cunoştinţe de specialitate în managementul proiectelor, făcând astfel posibilă utilizarea unui limbaj de specialitate, independent de domeniul de aplicare. În procesul elaborării standardului au fost inventariaţi peste 400 termeni de specialitate, cărora le-au fost asociaţi termeni în limba română. Adunarea generală a membrilor Asociaţiei Project Management România din februarie 2002 a validat rezultatele obţinute în procesul elaborării standardului şi a aprobat iniţiativa elaborării unui glosar cu termeni de managementul proiectelor. Order Managementul proiectelor-glosar, editia I Preţ @ RON24,00 Qty: Adauga in cosul de...

Victor Dragotă – Management financiar. Analiză financiară şi gestiune financiară operaţională. Vol 1

Include: elemente de bază în managementul financiar, aspecte privind stakeholderii întreprinderii şi armonizarea intereselor acestora, asimetria de informaţii în managementul financiar, evaluarea titlurilor financiare, analiza poziţiei financiare, analiza performanţelor întreprinderii, analiza activităţii firmei, analiza fluxurilor de numerar, diagnosticul rentabilităţii şi al riscului, gestiunea necesarului de fond de rulment, gestiunea trezorerie, managementul fiscal întreprinderii, managementul relaţiilor companiei cu societăţile de asigurări. de aceiaşi autori: Management financiar, vol. II, Politici financiare de intreprindere Order Management financiar, Vol. 1: Analiză financiară şi gestiune financiară operaţională Preţ @ RON80,00 Qty: Adauga in cosul de...