De ce România nu-şi asumă mişcarea DADA?

Avangarda îşi are originea în Dadaismul inventat de Tristan Tzara, un poet evreu din Moineşti, plecat în 1915 în Elveţia. La Zurich, nu dintr-un plictis al istoriei, ci din spirit de frondă faţă de dezastrul războiului, tânărul adună camarazi în Club Voltaire. O excelentă galerie virtuală a personalităţilor româneşti făcută de străini. El scrie manifestul mişcării. Înainte de a pleca din ţară, publică la „Simbolul”. Numele lui de botez era Samuel Rosenstock. Club Voltaire, fondat de Hugo Ball, Marcel Iancu şi Tristan Tzara, a fost recent ţinta unui scandal politic. Pe 30 septembrie 2008, locuitorii oraşului Zurich au trebuit să decidă prin vot soarta clubului Cabarte Voltaire, locul de naştere al Dadaismului. Agenţiei Leo Burnett i-a revenit sarcina să realizeze o campanie pentru determinarea locuitorilor să voteze pro Dadaism şi pro Cabaret Voltaire. Toată această luptă se ducea împotriva Partidului Conservator, care a avut ideea de a organiza un astfel de referendum.  Catalizatorul luării deciziei de a organiza un referendum a fost castingul neobişnuit pe care Maggie Tappert (cunoscută ca fiind un “sex therapist”) a vrut să-l organizeze la Cabaret Voltaire. Maggie Tappert vroia să găsească, prin intermediul acestui casting, câţiva “sex servant” pentru clienţii săi.  De aici a pornit un întreg scandal, care s-a finalizat prin organizarea acestui referendum. Partidul conservator vroia să se oprească finanţarea, de aproximativ 300.000 euro/an, a cabaretului Voltaire. În final, peste 65% dintre alegători au spus “da” în favoarea mişcării Dada şi a continuării finanţării locului de naştere a acesteia. Românii se jenează să-şi asume una dintre cele mai radicale mişcări artistice din lume. Fără intuiţia şi fermitatea evreului de origine română, această mişcare n-ar fi existat. Guvernul cheltuie anual milioane de euro pe tot felul de festivaluri fără ecou internaţional. A aduce Dadaismul acasă e nu numai un mic gest recuperatoriu, dar şi o acţiune de PR de mare clasă. dar cine...

BookLand, un nou târg de carte la AFI Palace Cotroceni

Târgul de carte urban BookLand aduce la AFI Palace Cotroceni, în perioada 15-17 aprilie, pe lângă o ofertă bogată de cărţi şi evenimente editoriale, nume cunoscute din showbiz şi viaţa publică românească. Din seria evenimentelor “picante”, vineri şi sâmbătă, la Editura Shambala vor fi lansate două cărţi ale controversatului Gregorian Bivolaru. “Enciclopedia aditivilor – informaţii indispensabile românilor inteligenţi şi prudenţi care nu se lasă otrăviţi cu aditivi” trage un semnal de alarmă asupra vieţii moderne, autorul considerând că viaţa adaptată la lumea modernă este plătită scump — cu mari porţii de sanatate — de către consumatori, care se îmbolnăvesc adesea pe nesimţite şi se resemnează cu naivitate să suporte tirania produselor artificiale ce invadează piaţa, fără să se gândească la cauza reală a suferinţei lor. “Programul planetar de acţiune urgentă NU APOCALIPSA” este cartea care prezintă o viziune originală asupra stiinţei, în corelaţie cu fenomenele de risc care par să ameninţe… planeta. Iar din seria evenimentelor muzicale, o menţionam pe Ianna, care va deschide concertele de sâmbătă, 16 aprilie, din cadrul “Nopţii albe a cărţilor”. Ianna este singura cântăreaţă din România care trece cu uşurinţă de la muzica de club la operă. A cântat în concerte alături de Alessandro Safina sau Francesco Napoli şi a făcut parte din două dintre cele mai de succes trupe de fete din România: ASIA şi LADIES. “Am ales să susţin BookLand tocmai pentru faptul că încercaţi să faceţi un lucru mare pentru oameni, adică să aduceţi mai aproape de ei cărţile şi nu numai… Sunt convinsă că sunt mii de oameni care aşteaptă cu nerăbdare târgul, ca să-şi îmbogăţească biblioteca şi viata cu minunate cărţi.”, ne-a declarat Ianna. Şi pentru că la BookLand cărţile şi materialele informative se găsesc şi în format electronic, Intuitext, compania de software educaţional a grupului Softwin, va aduce softuri şi jocuri educaţionale, soluţii de învăţare moderne şi complete, adaptate...

Romanul „Noapte bună, copii!” de Radu Pavel Gheo, laureat al Premiului Naţional de Proză al Ziarului de Iaşi

Juriul format din Alexandru Călinescu (preşedinte),Emil Brumaru, Codrin Liviu Cuţitaru, Valeriu Gherghel, Bogdan Creţu şi Doris  Mironescu a anunţat câştigătorii Premiilor „Ziarului de Iaşi” pentru anul 2010 Radu Pavel Gheo va primi Premiul Naţional de proză Ziarul de Iaşi  pentru romanul Noapte bună, copii! , iar Briscan Zara – Premiul de debut „Aurel Leon,” pentru romanul Dezmăţ în unu, publicat la editura BZ. Festivitatea de decernare a premiilor va avea loc la jumătatea lunii mai. Câştigătorii Premiului Naţional de Proză „Ziarul de Iaşi” la ediţiile anterioare au fost: Gabriela Adameşteanu, Ovidiu Nimigean, Mircea Cărtărescu, Ioan T. Morar, Petru Cimpoeşu, Bogdan Popescu, Ion Iovan, Cristian Teodorescu. Conform regulamentului de desfasurare a concursului pentru Premiul Naţional de Proză Ziarul de Iaşi, un autor poate fi premiat o singura dată. Din acest motiv, juriul nu a inclus în lista cărţilor nominalizate două apariţii semnificative ale anului literar trecut – Provizorat  de Gabriela Adameşteanu şi Rădăcina de bucsau de Ovidiu  Nimigean, cei doi autori fiind premiaţi la ediţiile precedente. Radu Pavel Gheo (n. 1969, Oraviţa) este absolvent al Facultăţii de Litere, Universitatea de Vest Timişoara, redactor şi traducător al Editurii Polirom şi redactor al revistei  Orizont din Timisoara. Detine rubrici permanente in săptămânalul ieşean  Suplimentul de cultură şi în revista...

Ion Zubaşcu: „de la Rimbauld încoace, se scrie pentru raft, nu pentru suflet”

În toamna anului 2010, Ion Zubaşcu a prins o formă de zile mari la atelierelationale, o serie de întâlniri interactive cu scriitori, pe care le organiza Răzvan Ţupa la cafeneaua Dalles din Bucureşti. Mi-l amintesc pe Ion Zubaşcu din spectacolele cenaclului “Flacăra“ din adolescenţa mea, când cânta “Te salut, generaţie-n blugi“, “Fost-am omu’ pădurii“, “Când s-o-mpărţit norocu’’” sau magice colinde maramureşene. toată viaţa am crescut în bătaia vântului, în voia lui Dumnezeu fiul unui “duşman al poporului” lichidat de comunişti în Închisoarea de la Sighet, Zubaşcu a debutat în revista “Flacăra“ condusă de Adrian Păunescu. apariţia la televiziune şi în presa de la Bucureşti a unui profesoraş dintr-un sat de pe Valea Izei din Munţii Maramureşului a iritat şefimea comunistă din judeţ. a fost reclamat la Ceauşescu, însa Păunescu l-a salvat. Cei din generaţia google pot mai greu să înţeleagă cum reuşeau scriitorii din epoca comunistă să citească literatură străină contemporană cu ei şi cât de pretioase erau “caietele de americanistică” trimise prin poştă de profesorul Marcel Pop Corniş de la Timişoara. Ion Zubaşcu n-a ştiut niciodată să facă bani decât din scris şi pentru că din poezie nu se poate trăi, s-a făcut jurnalist până când ultimul dintre cei patru copii a terminat facultatea. destinul unui copil este unic, ireversibil si irepetabil, pe când poezia mea, dacă este ceva de capul ei, valoarea ei nu se pierde niciodată. dimpotrivă, sporeşte ca vinul vechi. mi-am amânat cărţile, dând prioritate vieţii. Acum, Ion Zubaşcu trăieşte doar în literatură, toată ziua citeşte şi scrie. E supărat că, odată cu Rimbaud, poezia şi-a pierdut dimensiunea baladescă, epicul şi dramaticul. a debutat târziu, la 32 de ani, cu “gesturi şi personaje” (1982), sub girul lui Şaurentiu Ulici, dar nu s-a regăsit niciodată în generaţia optzecistă. Dintotdeauna a scris o poezie epică şi dramatică, a considerat mijloacele de expresie nişte unelte, spre deosebire de...

Ana Blandiana: „A existat o formă de respiraţie prin cultură. Ceea ce ne-a lipsit a fost solidaritatea”

A existat o rezistenţă prin cultură? Întrebare adresată de reporterul Hot news, Anei Blandiana, 11 martie 2011. „Întrebarea nu este dacă ceea ce se numeşte „rezistenţa prin cultură” a existat, ci dacă a putut ea ţine locul unei rezistenţe propriu-zise, unei rezistente politice. Iar răspunsul „da” mi se pare în egală măsură adecvat şi umilitor. Umilitor pentru că presupune incapacitatea noastră de a secreta un alt tip de rezistenţă. În fapt, răspunsul este „da” nu în sensul ca cele doua tipuri de rezistenţă ar fi comparabile, ci pur şi simplu că, dupa înfrângerea rezistenţei din munţi, după lichidarea în închisori a elitelor de tot felul, neexistând o existenţî articulata poetic, vidul în care ne sufocam a fost populat de aceste exerciţii de respiraţie prin cultură. Ceea ce s-a făcut în plan cultural nu compensează şi nu scuză ceea ce nu s-a făcut in plan politic. Dar asta nu înseamnă ca nu există şi că nu explică. Oricât de exagerat, răspunsul „da” explică, fără îndoială, insuficienţa coagulării la români şi carenţa de solidaritate care ne este specifică. Şi, în acelaşi timp, capacitatea noastră de a ramâne vii, folosind remedii neconvenţionale. Ceea ce nu a existat în România comunistă  – a existat oare în vreo alta Românie? – a fost solidaritatea.” Poeziile Anei Blandiana circulua pe timpul comunismului scrise de mână, multe fiind interzise de cenzura regimului...

Surprizele de pe Strada Ficţiunii

          M-am trezit de la Editura Allfa, cu un indicator în plic: Strada Ficţiunii. Ingenioasă deschidere de colecţie de literatură universală. O colecţie urbană, cosmopolită, eterogenă, perfect racordată la prezent, cu trei secţiuni: clasic, contemporan şi bestseller. Se va lansa cu şapte titluri. Unul mai provocator decât altul: Fetele din Shanghai, Sus, în aer, Magazinul de sinucideri, Dezgheţul, Cabalistul din Praga, Menajeria lui Jamrach, Oraşe invizibile. Coordonatoarea colecţiei este Alexandra Rusu. Secţiunea Clasic oferă iubitorilor de literatură cărţi uitate sau neglijate, traduse pentru prima oară în limba română sau repuse în drepturi prin noi traduceri. Autorii ţintiţi sunt clasicii secolului XX ale căror texte rezistă unei lecturi contemporane prin stil, tematică şi dinamism. Scopul acestei secţiuni este umplerea unor goluri rămase în peisajul literaturii clasice traduse la noi (ca în cazul capodoperei lui Ralph Ellison, Omul invizibil) sau repunerea pe piaţă a unor romane extrem de actuale (Italo Calvino, Oraşele invizibile). Secţiunea Contemporan îşi propune să le aducă cititorilor români atât debutanţi valoroşi, cât şi scriitori deja lansaţi. Cuvintele-cheie sunt „sincronicitate” – unii dintre aceşti scriitori fiind publicaţi simultan în România şi pe scena internaţională – şi „valoare literară” – autori care au primit distincţii prestigioase şi recunoaşterea criticilor şi a publicului deopotrivă. Niciun cititor obişnuit să se răsfeţe cu poveşti miraculoase nu-şi poate refuza tabietul unei plimbări prin această secţiune din Strada Ficţiunii. Secţiunea Bestseller cuprinde romane aflate în cele mai fierbinţi topuri ale lumii, traduse în zeci de ţări, iubite de mii de cititori. Editura ALLFA îşi propune să-i conecteze pe cititorii români la această reţea internaţională în timp real. Chiar dacă multe cărţi din această secţiune au stat sau vor sta la baza unor scenarii de film, savoarea lecturii va depăşi cu mult senzaţiile de moment, oferind toate ingredientele necesare unei lecturi greu de uitat: suspans, pasiune şi, bineînţeles,...