Currently Browsing: Cultura la Zi

Kadare. Stăpânul viselor

Un scriitor  transcede opera sa prin forţa scriiturii. Visul prozei lui Ismail Kadare este confirmarea valorii unice a operei acestui mare scriitor. Opera se împleteşte cu visul. Generalul armatei moarte, Palatul Viselor, Amurgul zeilor stepei, Cina blestemată sunt opere care sunt caracterizate de o lume plină de metafore şi de mister al timpului. Ismail Kadare vine dintr-o cultură mică dar cu o forţă de a visa uluitoare. Rezistenţa Albaniei împotriva marilor puteri este o pagină fascinantă de istorie. Skanderberg, familia Quiprilii şi alţi mari eroi albanezi au format un zid format din pământ şi sânge împotriva cotropitorilor. Kadare a simţit destinul istoric al ţării sale, cea mai vitează ţară a Balcanilor. Legendele poporului albanez au la bază cuvântul. Cuvântul ca şi formă artistică de exprimare şi ca jurământ. Un popor fără cuvinte este mort din punct de vedere spiritual. Ontologia poporului albanez este besa, jurământul sacru. Un albanez când îşi dă cuvântul îşi pune gaj sufletul şi viaţa. Numeroase legende ale albanezilor au în componenţa lor jurământul dat. Ismail Kadare este un scriitor  ce vine dintr-o cultură periferică dar cu o metafizică uluitoare. Generalul comandă armata moartă până la sfârşitul veacului, palatul viselor ascunde pe vecie fantezia onirică a imperiului otoman, cina blestemată este o condamnare a istoriei iar zeii stepei se răzbună amarnic când nu sunt respectaţi. Visul este tema centrală  a marilor romane ale lui Ismail Kadare. Fascinaţia scriituri lui Kadare este călătoria spre alte universuri. După ce laşi din mână romanele lui Kadare sufletul tău visează iar creierul are întipărit în minte un univers creat de autor. Forţa unui mare creator este aceea de a crea lumi. Kadare poate crea lumi. O lume a morţilor, un palat stins de vise, o cină fantomatică, străzi pline de zăpadă.  A scrie este echivalent cu a crea. Kadare nu poate scrie fără să creeze de aceea face parte din...

Exupéry – Misterul morţii

InegalabilulAntoine de Saint-Exupéry a fost şi pilot, nu numai scriitor. Misterul morţii sale rămâne nedesluşit nici după descoperirea avionului său din Marea Mediteraniană, şi a brăţării pe care o purta mereu la mână cu numele său şi a soţiei. La 31 iulie 1944, când s-a înregistrat ultimul său zbor, Franţa era o ţară ocupată. Divizată în două. Pe deoparte guvernul de la Vichy (pronazist) şi pe de altă parte a lui Charles de Gaulle. Armata celui din urmă era denumită a Franţei libere. De acolo făcea parte şi pilotul scriitor. Chiar dacă era certat mai mereu de superiori, chiar bănuit de colaboraţionism cu adversarii, a primit aviz de zbor. În ziua menţionată a plecat din Corsica şi nu s-a mai întors. După 4 ore de la decolare, avionul, care nu mai avea carburant, nu s-a întors pe aerodrom. A aterizat aviatorul undeva pentru a dispărea în anonimat sau s-a sinucis? Puţin probabil, deoarece scria în opera sa că sinuciderea este un lux, iar principalul în viaţă este responsabilitatea faţă de omenire. Accidentul nu este exclus, deşi condiţiile meteo erau favorabile, iar Saint-Exupery – un pilot bun. Nici bucăţile de aluminiu ale unui avion Lightning P-38 şi nici brăţara pe care era gravat numele aviatorului, prinse în 1998 în năvodul unei şalupe nu departe de Marseille, nu au dezlegat misterul: cercetările efectuate într-o rază de 100 km2 nu s-au soldat cu vreun rezultat. Unii susţin că a murit din cauza lipsei combustibilului de la avion, alţii că s-ar fi sinucis. Multe decenii au existat cele două ipoteze.  Enigma se menţine. S-a sinucis sau a fost o victimă a aviaţiei. Martorii satului din Corsica au povestit că ar fi invitat câteva fete să înoate cu el pentru că probabil va fi ultima oară. Era decimat de acuzele de colaboraţionism, el care era un mare patriot. Din 2004, Luc Vanrell şi Jacques...

Virginie Despentes – Vreau să produc un Blockbuster porno la Hollywood

Cunoscuta scriitoare franceză de proză erotică, Virginie Despentes, vrea să producă un film Blockbuster porno la Hollywood. Un film de mare succes, dezvăluie publicaţia Spring Guide.  Până acum cel mai cunoscut film de acest gen a fost Titanic (1998), regizat  de James Cameron. Termenul provine din limbajul militar: în engleză  buster inseamna „tip, individ atotdistrugător”,  block inseamna „butuc, bloc”, dar si o bombă aruncată din avion. Ea a mai produs “BAISE-Moi”, un film care a fost interzis în Franţa, nu atât datorită violenţelor excesive, ci mai mult din cauza scenelor tari de sex. Sinopsisul filmului a fost în genul scrierilor sale.  Două fete,  marginalizate, pleacă într-un turneu nebun de făcut sex. Crime, agresiuni, care culminează cu răpiri şi violuri. Într-un stil concis, simpatic şi de brici ascuţit, în noul său manifest “Teoria King Kong”, Despentes proclamă că noul feminism trebuie promovat prin curve şic (dixit) care să impresioneze  critica de specialitate. Curentul său se vrea împotriva totalitarismului matriarhal, a tendinţei generale de marginalizare a prostituţiei şi a pornografiei.   Ea reinterpretează în variantă feminină King Kong-ul, altfel decât depăşitul subiect al libidului masculin, prin creearea unei forţe polimorfe naturale. „Eu scriam primele cărţi când în Franţa s-a jucat pentru prima oară King Kong. Nu am văzut în el un bărbat puternic, ci mai degrabă o fiinţă asexuată, putând fii femeie,” a mărturisit jurnalistului american nu înainte de a spune că e convinsă că omenirea trebuie să scape de ghetoizarea pornografiei, „să se elibereze, pentru că aşa cere viaţa”. „Păi nu ne învaţă reclamele de azi că fantasmele trebuie să fie realitate?” s-a mai ]ntrebat retoric în declaraţia menţionată. În România au apărut: Virginie Despentes – Trage-mi-o Teoria King...

Lucian Boia, Neagu Djuvara, Suleyman Magnificul şi Sultana Hurem în Top Bookfest 2013

La finalul salonului internațional de carte Bookfest, reprezentanţii marilor edituri au transmis topul titlurilor căutate, apreciind participarea la ediţia din acest an a Bookfest, sub raportul vânzărilor, drept similară, sau chiar puţin mai bună faţă de cea din 2012, informează Agerpres. La Humanitas, pe primele locuri într-un top trei al vânzărilor s-au situat volumele: De ce este România altfel? şi Sfârşitul Occidentului? Spre lumea de mâine, aparţinând istoricului Lucian Boia şi O istorie ilustrată a românilor de Neagu Djuvara. Din cauza unor motive de sănătate, seniorul Neagu Djuvara nu a putut participa la această ediție, dar a transmis un mesaj tuturor celor care l-au așteptat la standul editurii Humanitas pentru o sesiune de autografe. Pentru Humanitas Fiction, cea mai vândută carte a fost Caietul Mayiei de Isabele Allende, Cele şapte vieţi ale lui Felix K., o poveste despre România interbelică, de Jan Koneffke (foto), iar la Humanitas Multimedia în topul preferinţelor publicului s-au situat: De ce este România altfel? de Lucian Boia, Despre seducţie de Gabriel Liiceanu, şi Tunelul de Ernesto Sabato, în lectura lui Răzvan Vasilescu.  Humanitas Multimedia a anniversat la ceastă ediție Bookfest zece ani de existență. La Editura RAO, cititorii au ales Cei dintâi vor fi cei din urmă de Larry Watts, Şantajul de John Grisham şi Ars Analitica de George Cristian Maior. Corint a înregistrat vânzări record – peste 1 000 de exemplare din cartea Suleyman Magnificul şi Sultana Hurem de Erhan Afyoncu, Sissi. Împărăteasa Austriei de Jean des Cars şi Eu haios? O poveste din generală. Editura Adevărul Holding a anunțat pe site-ul Adevărul că cele mai vândute titluri au fost Roxelana şi Soliman de Vintilă Corbul şi Eugen Gurada, Colecţia Jane Austen și Război şi pace de Lev Tolstoi. La Paralela 45, au fost căutate volumele: Linişte. Puterea introvertiţilor într-o lume asurzitoare de Susan Cain, Prietenii din povestea literaturii de Ion Bogdan Lefter,...

Eva Gabrielsson – Tragedia Mileniului

Dacă mulţi cunosc Trilogia Millennium a lui Stieg Larsson, mai ales volumul Bărrbaţii care urăsc femeile, apărută la Editura Trei, puţini ştiu tragedia Evei Gabrielsson, care poate fi numită chiar Tragedia mileniului.  Ea a fost peste treizeci de ani nu numai partenerul de scris, de editat, de corectat al marelui scriitor şi jurnalist suedez. I-a fost fidelă, poate mai mult ca o nevastă. S-au cunoscut când aveau 18 ani şi au rămas până la moartea lui fulgerătoare, în urma unui atac de cord, împreună. Drama vieţii ei s-a petrecut în 2005, când el a murit subit, fiind doborât de un atac de cord după ce a urcat scările spre biroul revistei sale aflate la etaj. La doar 50 de ani, scriitorul s-a prăpădit în plină glorie. Vindea milioane de exemplare din cărţile lui. Ea îi era şi corector, dar şi manager. Ca să nu mai spunem despre iubirea dintre ei. Ea fiindu-i ca un înger păzitor, el având o activitate susţinută un antifascistă, iar în Suedia erau foarte multe grupuri extremiste. Fiind trimis într-o misiune specială, la un moment dat, i s-a cerut o viaţă de low-profile.  El ar fi cerut-o chiar în căsătorie, dar acea acţiune nu i-a permis. La scurt timp după înmormântarea lui, Eva Gabrielsson a primit o scrisoare din partea guvernului suedez, prin care a fost anunţată că întreaga lui avere, de câteva sute de milioane, îi revin fraţilor lui, ei rămânându-i jumătate de casă. Eva Gabriellson susţine azi că  Stieg nu prea avea relaţii bune cu familia sa. Ba mai mult, în schimbul laptopului cu textele la care lucra autorul celebru, fraţii lui i-ar fi oferit jumătate de casă. Ea nu vrea să spună nimănui unde a ascuns calculatorul. Doar apare la televiziuni şi-şi prezintă drama. Scrie o carte „Anul de după moartea lui Larsson„. Probabil va fi un...

Bookiseala.ro şi Ilă Citilă, nominalizaţi de către juriul premiilor Galei BUN DE TIPAR

Juriul Galei Industriei de Carte din România, format din: Simona Kessler – agent literar / Simona Kessler Copyright International Agency, Ion Bogdan Lefter – poet, critic şi istoric literar, eseist, Laura Grünberg – scriitoare, sociologă, autoare de cărţi pentru copii, Radu Dimitriu – directorul editurii CH Beck, Cristian Teodorescu – scriitor, jurnalist, Nicu Ilfoveanu – artist vizual, Cristina Bazavan – jurnalist şi unul dintre cei mai importanţi bloggeri autohtoni, Sabina Ştirb – Head of CSR & Public Sector Division at GMP Public Relations, coordonatoarea campaniei de promovare a proiectului „Căutătorii de poveşti” şi Daniel Nazare – directorul Bibliotecii Judeţene Braşov, a nominalizat şi platforma BOOKiseala.ro pentru premiul „Cea mai eficientă platformă online dedicate promovării cărţilor”. Anunţarea cîştigătorilor va avea loc joi, 25 aprilie, începind cu ora 18.00, în Aula Bibliotecii Naţionale a României (Splaiul Unirii nr. 22, intrarea prin aripa Ministerului Culturii). Accesul la Gala se face pe baza de invitatie. Cea de a doua ediţie a Galei BUN DE TIPAR este realizată cu sprijinul Ministerului Culturii şi al Bibliotecii Naţionale a României. Sponsori: Dacia şi Petrom. Susţinători: Aqua Carpatica şi Domeniile Sâmbureşti. 1. Categoria „Cea mai frumoasă carte” a) Concepţie grafică • Vittorio Gregotti de Marica Solomon, coord. (Arhitext Design / concepţie grafică: Faber Studio) • Laudă tolănitului de Bernd Brunner (Baroque Books and Arts / concepţie grafică: Dana Moroiu, Corneliu Alexandrescu) • A homályban maradás ösztöne (Instinctul de a rămîne în umbră) de Hajdú Farkas-Zoltán (Bookart / concepţie grafică: Áron Hajdú, ilustraţii: Zsolt Vidák) • Temporary yours. 1995-2012 – Dan Perjovshi (Ideea Design + Print / concepţie grafică: Timotei Nădăşan) • Despre ochiul de veghe (Meteorologia unui bazar ideatic) de Vladimir Bulat (Square Media / concepţie grafică: Alexandru Branişte) b) Carte ilustrată • Cuba continuă de Cosmin Bumbuţ, Elena Stancu (Art) • Piatră. Case tradiţionale din Nordul Olteniei de Luiza Zamora, Şerban Bonciocat (Asociaţia 37) • Temporary...

« Older Entries Next Entries »