Florin Gheorghiţă la Iaşi

Sîmbătă, 29 martie, de la ora 16.00, la Librăria Floarea Vieţii (Bd-ul Lăpuşneanu) din Iaşi, Florin Gheorghiţă va susţine o prelegere pe marginea volumului Strania energie a gândirii, apărut recent la Editura Polirom, în colecţia „Hexagon. La limita cunoaşterii”. Evenimentul va avea loc în cadrul Conferinţelor „Întîlnire în Punctul Zero cu Magda Axinte”. Strania energie a gîndirii este o carte pasionantă despre energiile nebănuite din interiorul...

Joi, 3 aprilie, ora 19.00, lansare de carte A Brief Illustrated History of Romanians

Joi, 3 aprilie, ora 19.00 la Humanitas Cişmigiu Invitaţi Neagu Djuvara, Excelenţa Sa Martin Harris, Ambasadorul Marii Britanii în România, Excelenţa Sa Gerard Corr, Ambasadorul Irlandei în România şi Cristian...

Daniela Zeca Buzura la Serile Culturale Brăilene

Vineri, 4 aprilie, la ora 17.00, la Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati” din Brăila (Piaţa Poligon nr. 4), Daniela Zeca-Buzura va dialoga cu cititorii despre trilogia orientală şi va împărtăşi secrete din culisele scrierii romanelor Istoria romanţată a unui safari, Demonii vîntului şi Omar cel orb, publicate la Editura Polirom, şi în ediţie digitală, devenite în scurt timp de la apariţie bestselleruri. Participă, alături de autoare: Viorel Coman şi Adrian Simion. Moderează: Eduard Claudiu Brăileanu Eveniment organizat cu sprijinul Consiliului Judeţean Brăila, Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati”...

Editura All la Bookfest Timișoara

Dragi prieteni, pentru că Banatu-i fruncea, nu puteam să nu venim în vizită tocmai la Timișoara în această primăvară, după Craiova, Iași, Brașov. Între 27 și 30 martie, ALL vă invită la Salonul de carte Bookfest Timișoara! De aceea, de mâine și până pe 30 martie vă invităm în standul ALL de laSalonul de carte Bookfest, organizat la Centrul Regional de Afaceri Timişoara, de pe bd-ul Eroilor de la Tisa nr. 22. Așa cum v-am obișnuit,Editura ALL vine în târgul de pe Bega cu tot ce are mai bun: literatură, carte academică, manuale, carte şcolară şi pentru copii. Ne bucurăm să putem participa la acest eveniment cultural de excepție într-unul dintre cele mai frumoase orașe ale României și invităm timișorenii pasionați de lectură să profite de ofertele și promoțiile ALL din cadrul Salonului de carte.   În cele patru zile de sărbătoare a cărții, timișorenii sunt așteptaţi cu o ofertă de circa 20.000 de volume la cele mai bune preţuri și  vor avea ocazia să se întâlnească atât cu cele mai importante titluri ale momentului, cât şi cu câţiva autori memorabili, conform programului. De asemenea, publicul care va poposi printre cărţi va avea ocazia să intre gratuit la cinematograful de artă Bookfest – Sala Europa din cadrul Centrului de Afaceri Timişoara, unde vor putea fi vizionate filme premiate la festivaluri internaţionale importante. Bookfest este cel mai important salon de carte din România şi este organizat de Asociaţia Editorilor din România, sub egida Federaţiei Editorilor din România, co-finanţat de Consiliul Judeţean Timiş şi Consiliul Local Timiş. În 2014 invitatul de onoare va fi Polonia: sub sloganul „Quo vadis Polonia? Spre următorul Nobel”, Institutul Polonez pregăteşte pentru Bookfest 2014 o serie de evenimente menite să promoveze literatura poloneză şi să sporească interesul publicului român pentru autorii contemporani polonezi....

Naghib Mahfuz – Fericit este acela care poate să renunţe la sine

Naghib Mahfuz (Naguib Mahfouz, n. 11 decembrie 1911 – d. 30 august 2006) a fost un romancier egiptean, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1988 şi autor al „Trilogiei din Cairo”. Naghib Mahfuz s-a născut în vechiul cartier Gamaliy din Cairo, oraşul pe care l-a descris atât de des, în familia unui modest funcţionar de stat. Tatăl şi-a numit băiatul după numele medicului care a asistat la naşterea acestuia, Naghib Pasha Mahfuz (1882-1974). După studiul filosofiei la Universitatea din Cairo a lucrat pentru un timp în administraţia acestei universităţi iar în 1939 a devenit funcţionar de stat în Ministerul Cultelor. În timpul preşedinţiei lui Gamal Abdel Nasser, a fost director al Biroului de Supraveghere a Artelor şi al Fundaţiei pentru Cinematografie (1966-1968). În ultima parte a vieţii a activat în funcţia de consilier al Ministerului Culturii. A publicat, într-o carieră de peste 70 de ani, 34 de romane, peste 350 de nuvele şi multe scenarii de film. În opera sa timpurie, din perioada 1939-1944, Mahfuz s-a străduit, pornind de la preocuparea cu vechiul Egipt, să promoveze afirmarea unei identităţi egiptene. După cel de-al doilea Război Mondial şi după căderea monarhiei în Egipt speranţa într-o eliberare de sub sistemul colonial britanic şi nemulţumirea faţă de antagonismele sociale grave au dus la orientarea autorului spre subiecte contemporane, prezentate în mod realist, cum a fost, de exemplu, în romanul „Străduţa Midaq” din 1947. „Trilogia din Cairo”, ciclul de romane din 1956-57 dedicat unei familii de negustori, îl face cunoscut în întreaga lume arabă. „Paradisul copiilor” (1959), una din operele sale celebre, a fost interzisă în Egipt sub acuzaţia de blasfemie. Romanul este o parabolă a istoriei universale şi are ca subiect vieţile lui Adam, Moise, Iisus şi Muhammad, problematizând în acelaşi timp relaţia dintre credinţă şi cunoaşterea ştiinţifică. În 1989, după fatwa împotriva lui Salman Rushdie, teologul egiptean Omar Abdul-Rahman regreta...

Hans Christian Andersen – Maestru unic al basmelor literare

Hans Christian Andersen (n.2 aprilie 1805, Odense, Danemarca – d.4 august 1875,Copenhaga) a fost scriitor şi poet danez, celebru pentru basmele sale. Printre cele mai cunoscute poveşti ale sale se numără „Crăiasa zăpezilor”, „Mica sirenă”, „Hainele cele noi ale împăratului” şi „Răţuşca cea urâtă”. În timpul vieţii Andersen a fost celebrat de regalitate şi aclamat pentru că a adus bucurie copiilor din întreaga Ruropă. Basmele sale au fost traduse în peste o sută de limbi şi continuă să fie publicate în milioane de exemplare în întreaga lume. Hans Christian Andersen a fost scriitor şi poet, rămânând celebru în special pentru poveştile sale. El s-a născut la Odense, Danemarca, marţi, 2 aprilie 1805. Cele mai multe surse englezeşti, germane şi franceze folosesc numele întreg (Hans Christian Andersen), însă în Danemarca şi restul Scandinaviei el este cunoscut ca H.C. Andersen. Prenumele Hans Christian este un prenume tradiţional danez şi este folosit ca şi un singur nume, deşi, la origine, a reprezentat o combinaţie de două nume. Este incorect să se folosească doar unul dintre cele două prenume. Este un obicei acceptat în Danemarca să se folosească, în acest nume şi în câteva altele, doar iniţialele. Tatăl lui Andersen credea că el ar putea avea rădăcini nobile, şi conform specialiştilor de la Centrul Hans Christian Andresen, bunica pe linie paternă i-a spus că familia fusese odată pe o scară socială superioară. Oricum, cercetările arată că aceste poveşti sunt nefondate. Familia, după cât se pare, avea ceva legături cu regalitatea daneză, dar numai în ce priveşte munca la curte. Oricum, teoria că Andersen a fost fiul nelegitim al regelui persistă în Danemarca, susţinută şi de faptul că regele danez a manifestat un interes personal pentru tânărul Andersen şi a plătit pentru educaţia lui. Scriitorul Rolf Dorset insistă că nu toate opţiunile au fost explorate în determinarea moştenirii lui Andersen. De mic copil Andersen...