415.00 – 300.00 Lei La început, lucrările lui Antonovici au avut un caracter clasic iar sculptorul părea să ţintească obţinerea unei structuri solide şi reci, în care tehnica meşteşugului era mai presus de inspiraţie. Relaţia cu Bîncuşi, în anii 50, îl ajută să se descopere pe sine în mod plenar. Rodul acestei colaborări şi ucenicii va fi reprezentat de o serie de sculpturi în marmură, care, indiferent ce reprezintă, releva ceea ce va deveni esenţial în stilul său, linia aceea de o remarcabilă puritate, care slujeşte o armonie reînoită continuu. Sculptorul Constantin Antonovici s-a născut în 1911 în Romania, unde a absolvit Academia de Arte Frumoase din Iaşi. După finalizarea studiilor în România, a fost pentru şase luni studentul celebrului sculptor croat Ivan Mestrovici, la Zagreb, şi a studiat la secţia de sculptură a Academiei de Arte Frumoase din Viena, sub îndrumarea Profesorului Fritz Behn. În anul 1947 s-a mutat la Paris, devenind colaborator apropiat al compatriotului său, Constantin Brâncuşi. Relaţia cu acesta l-a ajutat să se descopere din punct de vedere artistic. Repere biografice 1911 – La 18 februarie se naşte în comuna Cârligi, satul Ştefan cel Mare, jud Neamţ. 1934 – Este admis la Academia de Artă din Iaşi. 1937 – Prima comandă de sculptură, realizează altarul bisericii Talpalari, Iaşi. 1938 – Execută altarul catedralei din Jimbolia. 1938 – Realizează Bustul lui Voltaire. 1940 – Lucreazp şase lui la atelierul lui Ivan Mestrovic, la Zabgeb. 1941 – Este încarcerat la Berlin, şi condamnat lamoarte de nazişti. 1946 – Expoziţie personală la Innsbruck. 1947 – Se stabileşte la Paris. Face cunoştinţă cu Brâncuşi, în atelierul căruia va petrece patru ani. 1949 – Expoziţia personală în galeria situată în 9bis, Rue Jean de Beauvais, Paris. 1950 – Finalitează lucrarea The Great Brâncuşi. 1953 – Lucrează la decorarea faţadei Parlamentului din Otawa, Canada. 1954 – Se stabileşte la New York. 1959...
