Dan C. Mihăilescu – Literatura română în postceauşism. Vol. III. Eseistica. Piaţa ideilor politico-literare

Dedicat eseului cultural şi sociopolitic, volumul al III-lea din Literatura română în postceauşism cuprinde toate palierele polemicilor ideologice, misşcările de idei şi atitudinile estetico-filosofice ale unui peisaj obsedat de identitatea naţională, de sincronizarea cu Occidentul, de modernizare, re-canonizare, detabuizare, revizuire, revalorizare etc. De la debutul fulminant al lui H.-R. Patapievici până la cel mai recent eseist apărut în 2006, trecând prin campaniile pro sau anti Noica, Eliade, Cioran, prin „stigmatul românesc” la Sorin Antohi şi multi altii, prin reticenţele la psihanaliză, lipsa de proiect spiritual naţional sau nesfârşita suită interogativă ce însoţeşte dilema tradiţionalism-modernitate, cartea are în esenţă un singur, obsedant, copleşitor personaj: România, cu complexele ei delirante, generatoare deopotrivă de extaz şi exasperare, de lehamite sau nădejdi euforice. Cuprins: Ideea românească şi modernizarea prin tradiţie • Reînnodând cu interbelicul • Ce ne facem cu Patapievici? • Romania: Obsesie feerică în arcanele istoriei • Încercări de psihoterapie socială (Alina Mungiu-Pippidi) • Cartea albă a lui M. Niţescu • Fervoarea libertăţii. Politică şi literatură. Spectacole de idei • Vladimir Tismăneanu. Un marxist...

Dan C. Mihăilescu – Literatura română în postceausism. Vol. II. Proza. Prezentul ca dezumanizare

Al doilea volum dintr-un vast proiect editorial de radiografie a literaturii române în postceauşism (4 volume) este rezervat prozei acestor ani, definiţi, în ciuda noii literaturi bazate pe provocarea de dragul provocării, printr-o nouă sensibilitate, chiar conştiinţă literară. Văzând 2004 ca pe „primul an de postceauşism în care am ajuns să citesc mai multă ficţiune decât memorialistică”, criticul Dan C. Mihăilescu este de părere că suntem în faţa unui nou capitol de istorie literară. „A pune cap la cap o muncă de 14 ani, a o aşeza arhitectural cu temelie şi acoperiş înseamnă de fapt a oferi contemporaneităţii si mai ales posterităţii un instrument de lucru absolut necesar cum nici nu există. Peste vreo 50 de ani, când mulţi dintre noi nu vom mai fi, o asemenea carte cu cele patru volume ale ei va avea valoarea unei călăuze devotate într-un timp când, din păcate, oamenii vor fi orbi şi ireversibil internetizaţi.” (Dan Stanca) Cuprins: Mania lirismului şi naraţiunea ca penitenţă • Semne din alte vremi. Parabole, fabulos, calofilie • Sertarul fără-ncuietoare (Stelian Tănase) • Graalul în noroi (Dan Stanca) • Curajul simplităţii (Stelian Ţurlea) • Vidul de Iaşi (Cătălin Mihuleac) • Gât golaş de România (Dan Lungu) • Un „boţ de humă” din Bucureşti (Mircea Cărtărescu) • Sorbitor (Simona Popescu) • La tortura dulce (Ruxandra Cesereanu) • Hard rock Bisisica (Sorin Stoica) • Estetul jovial (Radu Paraschivescu) • Proba panspermiei (Ioana Baeţică) Order Literatura română în postceausism. Vol. II. Proza. Prezentul ca dezumanizare Preţ @ RON26,90 Qty: Adauga in cosul de...

Dan C. Mihăilescu – Cărţile care ne-au făcut oameni

„De când sunt „Omul care aduce cartea“, am fost întrebat, în repetate rânduri şi în cele mai variate contexte, „care sunt cărţile de căpătâi ale unui om adevărat”, ba chiar somat să dau zece, douăzeci de titluri de lecturi formatoare. Ce-ar fi, mi-am zis, să adunăm zece, douăzeci de personalităţi culturale din România de azi – fiecare fiind, în domeniul său, o energie benefic-iradiantă, de mult recunoscută public – care să-şi mărturisească revelaţiile citirii fermecător-terapeutice? Îmi îngădui să cred că, în funcţie de simpatia pentru unul sau altul dintre autorii cuprinşi în sfera nostalgică a evocărilor de faţă, cititorii-părinţi (şi mai ales bunici) îşi vor îndemna fiii şi nepoţii cu mai multă hotărâre şi seninătate către un titlu sau altul, odată ce ele, titlurile, i-au făcut oameni pe Ana Blandiana, Lucian Boia, Mircea Cărtărescu, Ştefan Câlţia, Livius Ciocârlie, Andrei Cornea, Neagu Djuvara, Gabriel Liiceanu, Nicolae Manolescu, Mihai Măniuţiu, Dan C. Mihăilescu, Horia-Roman Patapievici, Ioana Pârvulescu, Irina Petrescu, Andrei Pleşu, Victor Rebengiuc, Alex Ştefănescu, Valeriu Stoica, Ion Vianu”… (Dan C. MIHĂILESCU) de acelaşi autor: Despre Cioran şi fascinaţia...

Eugen Negrici – Imanenţa literaturii

Studiul profesorului Eugen Negrici este esenţial în descifrarea originii literaturii române, ascunsă în textele vechi, de la cronici până la registre de cheltuieli şi foi de zestre, dar şi în aflarea unor chei secrete de lectură şi interpretare a unor scrieri aparent fără valoare literară, de la scrisori, la anunţuri de  mică publicitate. Cu acribie şi fără prejudecăţi, cercetătorul a reuşit să demonstreze, cu mai bine de un sfert de veac în urmă, că graniţele dintre istorie, istoria literară şi istoria literaturii sunt atât de fragile şi de permisive, încât pot fi trecute chiar în momentul în care scrii o simplă vedere din vacanţă, o scrisoare de dragoste sau un curriculum vitae, deoarece scrisul însuşi poate naşte oricând literatură. Imanenţa literaturii este un studiu care a făcut valuri în epocă şi este cu atât mai actual acum, în noua era de înflorire a stilului epistolar – electronic – şi a celor mai subtile mijloace de comunicare în masă. O lectură competentă, chiar şi a unui text banal, poate oferi cele mai neaşteptate surprize. De acelaşi autor Literatura română sub comunism. 1948-1964. Vol. I Order Imanenţa literaturii Preţ @ RON24,95 Qty: Adauga in cosul de...

Constantin Buiciuc – Oglinda lui Narcis

Apărut în 2009 la Editura Marineasa, volumul Oglinda lui Narcis de Constantin Buiciuc uimeşte, la prima vedere, prin titlu: autorul parcurge şi decodifică un valoros traseu din evoluţia literaturii contemporane cu modestia cronicarului ce consemnează prezenţe şi acribia exegetului obişnuit să privească textul în profunzime. Nimic narcisiac, dimpotrivă — criticul vădeşte preţuire pentru scriitorii analizaţi, trăind bucuria de a revela calităţile operelor. Conform Precizării din pagina de titlu, Oglinda lui Narcis reuneşte „recenzii ale unor cărţi tipărite în perioada 1990-2006 (ediţii princeps şi reeditări)” (p. 5). Sunt enumerate, în continuare, publicaţiile care de-a lungul anilor i-au găzduit colaborările: săptămânalele „Lugojul” şi „Actualitatea”, revistele „Steaua”, „Reflex”, „Cuvinte româneşti” şi „Banat”. Precizarea face o semnificativă trimitere la spaţiul cultural spre care Constantin Buiciuc —  cu dezinvoltură, erudiţie şi pasiune – îndreaptă „oglinda” simbolicului Narcis. Titlul îşi dezvăluie, astfel, conotaţia, sugerând atât proiecţia autorului în scriitură, cât şi proiecţia cărţilor în conştiinţa publicului iubitor de frumos. Conţinutul volumului reuneşte şase secţiuni, orânduite în succesiunea dictată de cronologie şi apartenenţa operelor la un anumit domeniu literar. Partea întâi include recenziile unor volume de versuri apărute între anii 1994-2006. Exegetul semnalează debuturile editoriale ale poeţilor Ion Monoran (Locus periucundus, 1994, debut postum), Constantin Brânduşoiu (Sunetul candelabrului, 1996) şi Mihai Moraru (Sărbătoarea ulciorului, 1998). Urmăreşte şi descifrează cu atenţie semnificaţiile artelor poetice, raportându-le la mesajul volumelor prezentate şi la personalitatea autorilor: poeţii Costel Stancu (Măştile solitudinii, 1997), Mihai Moraru (secvenţa Anotimpul poetului din volumul Sărbătoarea ulciorului, 1998), Ana Corcea (secţiunea Ars poetica, volumul Ochiul fântânilor, 2000), Viorel Suciu (poezia Perspectivă, volumul Ploaia care stă să cadă, 2001) şi Robert Şerban (poezia Ca să pot scrie, volumul Cinema la mine-acasă, 2006). Recenziile aduc portretizări, judecăţi valorice, clasificări şi subtile comparaţii. Despre Iosif Chirilă citim: „Influenţat de alţii, dar având şi timbrul lui propriu, poetul-ţăran Iosif Chirilă este un admirabil exemplu de trufie a sincerităţii.” (p. 18)....

Adrian Dinu Rachieru – Eminescu după Eminescu

Warning: Illegal string offset 'description' in /home/mghilezan/web/bookiseala.ro/public_html/wp-content/plugins/eshop/eshop-add-cart.php on line 69

Warning: Illegal string offset 'sku' in /home/mghilezan/web/bookiseala.ro/public_html/wp-content/plugins/eshop/eshop-add-cart.php on line 70

Warning: Illegal string offset 'optset' in /home/mghilezan/web/bookiseala.ro/public_html/wp-content/plugins/eshop/eshop-add-cart.php on line 72

Warning: Illegal string offset 'products' in /home/mghilezan/web/bookiseala.ro/public_html/wp-content/plugins/eshop/eshop-add-cart.php on line 228

Warning: Illegal string offset 'option' in /home/mghilezan/web/bookiseala.ro/public_html/wp-content/plugins/eshop/eshop-add-cart.php on line 228

Warning: Illegal string offset 'products' in /home/mghilezan/web/bookiseala.ro/public_html/wp-content/plugins/eshop/eshop-add-cart.php on line 229

Warning: Illegal string offset 'price' in /home/mghilezan/web/bookiseala.ro/public_html/wp-content/plugins/eshop/eshop-add-cart.php on line 229

Warning: number_format() expects parameter 1 to be double, string given in /home/mghilezan/web/bookiseala.ro/public_html/wp-includes/functions.php on line 270

Warning: Illegal string offset 'shiprate' in /home/mghilezan/web/bookiseala.ro/public_html/wp-content/plugins/eshop/eshop-add-cart.php on line 273

Warning: Illegal string offset 'description' in /home/mghilezan/web/bookiseala.ro/public_html/wp-content/plugins/eshop/eshop-add-cart.php on line 274

Warning: Illegal string offset 'sku' in /home/mghilezan/web/bookiseala.ro/public_html/wp-content/plugins/eshop/eshop-add-cart.php on line 275
Volumul Eminescu după Eminescu. (Texte şi contexte) de Adrian Dinu Rachieru (Editura Au­gusta, Timişoara, 2009) se adaugă imensei exegeze eminesciene. Cunoscutul critic li­terar şi sociolog timişorean Adrian Dinu Rachieru este pe deplin conştient că s-a angajat la un demers extrem de dificil, căci se întreabă el însuşi, retoric, ce ar mai putea să se scrie despre Mihai Eminescu. Ce ar mai putea să se spună nou, când exegeza despre poetul naţional este imensă şi spo­reşte pe zi ce trece? Dovedind o cunoaştere excelentă o literaturii critice despre Emi­nescu, autorul nostru ştie foarte bine asupra căror aspecte să se oprească. În primul rând face un lucru de neocolit: pune în evidenţă receptarea critică a poetului. Înaintează prudent, cu multă atenţie, mereu conştient de faptul că are în faţă o imensă literatură critică, un fond documentar uriaş. Abordarea este cât se poate de serioasă, pieptişă, dar autorul, în binecunoscuta sa manieră, foloseşte ori de câte ori are ocazia un stil săltăreţ, cu expresii mustoase, dătătoare de delicii, depărtat de scorţosul stil didactic, îngheţat, rigid, nesimpatic: „Cultivăm, pro­tejându-i imaginea, caravana unui Eminescu ritualizat şi verbalizat la zile fixe, supus jetului festivist?” (p. 13). Exprimarea exegetului primeşte tonuri pamfletare când îi vizează pe detractorii poetului: „Dar într-o lume con­fiscată de cultura publicitară, supusă inva­ziei electronice în numele tehnolatriei, asal­tată de tele – intelectuali doritori a epata prin erupţii nihilist – băşcălioase asistăm la o golire de zeitate.” (p. 28). Termeni ca “egolatru”, “idolatru”, “eminescolatru”, “tehnolatrie” (din­tre care ultimii doi nu se găsesc în dicţionare respectabile) sunt folosiţi cu vădită plăcere de autor. Nu lipsesc termenii coloc­viali („dare în vileag”, “osârdie”, “vârtos”), termenii informatici (“vizitare”, “revizitare”, “rebranding”) sau derivări originale (“acri­bios”). Autorul ştie să se depărteze de lim­bajul critic standard. Prezentând receptarea critică a lui Mihai Eminescu, criticul se dovedeşte adeptul au­ritei căi de mijloc, depărtată de festivismul gă­u­nos muzeal, cu efect mortificator şi...