12.00 – 9.00 Lei ” În urmă cu ceva vreme am sfătuit-o – și chiar cu o oarecare insistență – pe Cătălina Matei să nu se grăbească să publice volumul de debut pe care îl tot monta și-l croșeta, dorindu-i să debuteze mai bine decât intuiam căo va face în acel moment. Ceea ce am citit acum în Lanul cu sârme întinse îmi amintește de poezia sa de acum un an și jumătate sau doi, dar autoarea trage în cele din urmă linie, ca la sfîrșitul oricărei perioade de creștere & acumulări . Destule lucruri schimbate, tăieturi, elipse & insolitări care îmi reconfirmă ideea că un poet nou, pentru a fi astfel, trebuie să aducă o combinație numai a lui de atitudine, orgoliu, intensitate, luare pe cont propriu a ”vânătorii dinăuntru„, adică de adevăr și pregnanță în ceea ce se decide să arate lumii. Iar toate acestea ( nu năzuințele oarbe, nu diversele bovarisme literare, nu dorința cu orice preț de a fi numit astfel ) fac din cineva care scrie versuri – fie că este conștient de asta , fie că nu, fie că o acceptă, dar mai ales dacă i se împotrivește din toate puterile – un poet.” Claudiu Komartin Cătălina Matei, absolventă a Conservatorului și a masteratului de Teorie Literară Comparată al Facultății de Litere, scrie și poezie – o poezie de aucte viziuni și trăiri. Am fost plăcut surprins s-o descopăr în acestă calitate la una din întrunirile Cenaclului Universitas, născut după mai bine de două decenii – pentru doar câteva luni – la Facultatea de Litere din București. ” Libertate e când refuzi ”, scrie Cătălina Matei. Cu alte cuvinte, ești liber când îți poți îngădui să sfidezi nevoia, nevoile, și să te bucuri ” s-o să iei de la capăt ”. În aceste poeme de notație crudă, intolerantă se celebrează rupturi, gesturile sunt violente, verbele...