Norman Manea. Un român demn de Nobel

Marius Ghilezan: Noi vă considerăm demn de Nobel, în timp ce criticul de talia XXL de pe catwalk-ul literar dâmboviţean,  un „scriitor mediocru”. Cântărim cu măsuri diferite? Norman Manea: Am luat la cunoştiinţă târziu şi din întâmplare de PETIŢIA Dvs. Ea nu putea avea niciun ecou suedez, dar putea avea, şi a avut, ecou românesc. Unul dintre acestea este, poate, chiar intervenţia jurnalistului la care vă referiţi. Acesta mă numeşte „submediocru”, nu mediocru. Având în vedere vârsta mea juvenilă, pot, însă, să sperăm :-), progresa spre stadiul de mediocritate care ar justifica distincţiile româneşti primite, nu doar cele străine. M.G.: Nu suntem toţi români, la fel de cititori? N.M.: Faptul că suntem  cu toţi români şi, eventual, cititori, nu ne obligă deloc să avem aceleaşi criterii de judecată şi aceleaşi opinii. Fiecare are dreptul la propria părere. Obligaţia este doar de a nu mistifica şi minţi. Jurnalistul literar dâmbovitean, cum îl numiţi, a mistificat, însă, acum mai mulţi ani când m-a „demascat” în incalificabilul său PROTEST din România Liberă că aş insulta poporul român, a minţit când a susţinut recent că am fost ţinut la uşa lui Marin Preda (în realitate, am avut o bună relaţie cu directorul editurii Cartea Românească, care mi-a publicat prompt şi în execelente condiţii aproape toate cărţile) şi a mistificat, din nou, recent, când a susţinut că Revista „Observatorul Cultural” m-ar promova constant spre…Nobel. Nu ştiu să existe o astfel de propunere din partea Observatorului; ea există, însă, din partea mai multor publicaţii franceze, italiene, elveţiene, suedeze etc şi acestora ar trebui să se adreseze vehementul agitator. ——-> M.G.: Ce le-aţi spune criticilor din ţară care vă critică, fără a vă citi? N.M.: Nimic. M.G.: Vă consolează evidenţa  unei cariere internaţionale de succes fără sprijinul „idolilor” care şi-au ridicat socluri pentru statui încă din timpul vieţii? N.M: Bănuiesc că vă referiţi la unii „idoli”...

Proză cu amănuntul, de Dan Lungu, va apărea în Macedonia

Volumul Proză cu amănuntul, de Dan Lungu, unul dintre cei mai apreciaţi şi mai traduşi scriitori români, va fi publicat în 2017 în Macedonia, la TRI Publishing Centre, în traducerea lui Dimo Dimcev. Aceasta este cea de-a doua traducere a volumului, apărut în 2008 în colecţia „Ego. Proză” a Editurii Polirom, ediţia a II-a revăzută, şi în format digital, după publicarea în limba greacă, la Editions Antonios Stamoulis, traducător Ciprian Suciu. „Nu există proză în acest volum peste care să treci plictisit sau care să-ţi «trezească» indiferenţă critică. Sînt toate scrise cu un condei sigur, în registrul unui realism temperat, săgetat pe alocuri (în părţile esenţiale) de unde lirice.” (Bogdan-Alexandru Stănescu) „Una dintre cele mai provocatoare şi, artistic, mai bine realizate cărţi de proză scurtă apărute la noi după 1990.” (Cristian Teodorescu) „Autorul simte cehovian şi vede gogolian, atmosfera prozelor sale e însă kafkiană; microrealismul alcătuit din prefabricate postmoderne ascunde drame abisale. Dan Lungu excelează în surprinderea penibilului micilor acte ratate, sînt proze ale intimităţii ratate. Antieroii săi evadează sporadic în reverii, fabulos oniric, nostalgii, problematizări, taclale, dar sfîrşesc prin a recădea în plasa de siguranţă a banalului.” (Paul Cernat) „Dan Lungu s-a remarcat mai ales prin efortul de a «textualiza» realitatea, de a o stiliza mutînd-o în scriitură. Ficţiunile sale, fie că e vorba de cele amplu sistematizate sub forma românescă, ca în Raiul găinilor, fie croşetate minimalist, pe spaţii de scurtă respiraţie, în prozele scurte, confirmă un program coerent articulat, o poetica deloc simplistă, deşi simplă în aparenţă, pe care însuşi autorul a definit-o cel mai bine, aşezînd-o pe frontispiciul unei cărţi: Proză cu amanuntul.” (Bogdan...

Elena Vlădăreanu în turneu în Sudul Italiei – Puglia 2016

La începutul lunii iulie Elena Vlădăreanu şi traducătorul Gabriele di Palma vor participa la o serie de întâlniri menite să aducă în faţa publicului italian şi a românilor din diaspora opera poetei. În primăvara acestui an a fost publicată, la editura Pietre Vive (http://www.pietreviveeditore.it) prima traducere în limba italiană a unei cărţi de Elena Vlădăreanu: Spaţiu privat a handbook – spazio privato a handbook, volum ilustrat de Dan Perjovschi şi tradus de Gabriele di Palma. Cartea a apărut în Italia cu sprijinul programului Translation and Publication Support al Institutului Cultural Român. Turneul va avea următoarele etape: BARI – 28 iunie La ora 18.30, la Caffè degli Esordi din Bari, în cadrul seriei de evenimente organizate de Asociaţia agARThi, traducătorul Gabriele di Palma va prezenta traducerea spazio privato a handbook. Întâlnirea, la care va participa şi traducătoarea Simona Carretta (Solo l’amore de Laurence Plazenet, Ed. Mimesis, 2016) va fi moderată de Giuliana Ricci. BARI – 6 iulie La ora 18.30, la Bari, la Caffè degli Esordi va fi prezentat, prin lectură publică, volumul spazio privato a handbook. Participă Elenea Vlădăreanu şi Gabriele di Palma. Evenimentul face parte din seria Attraverso lo specchio, traduttori e traduzioni coordonată de Giuliana Ricci. TARANTO – 7 iulie La ora 19.00, la Taranto (S. Andrea degli Armeni – Domus Armenorum, Piazza Monteoliveto) Elena Vlădăreanu, însoţită de traducătorul Gabriele di Palma se va întâlni cu publicul italian. Evenimentul este realizat în colaborare Serigrafia Condivisa „Ammostro”. Artista Iula Marzulli va interpreta unele fragmente din volumul spazio privato. LOCOROTONDO – 8 iulie În Centrul vechi al localităţii Locorotondo, în cadrul seriei de evenimente literare Libri nei vicoli del Borgo Elena Vlădăreanu se va întâlni cu publicul italian. MANFREDONIA – 12 iulie La ora 18.30, la Auditorium Comunale C. Serricchio (Palazzo dei Celestini) din Manfredonia Elena Vlădăreanu şi Gabriele di Palma vor realiza o lectură bilingvă din volumul spazio...

Poetul Răzvan Țupa va participa la Festivalul Poetry International Rotterdam

La a 47-a ediție, manifestarea constituie unul dintre cele mai longevive și influente festivaluri lirice din lume. Afişul cuprinde 18 poeți din Australia, Belgia, Canada, Chile, Costa Rica, Germania, India, Maroc, România, Suedia etc. Răzvan Țupa (n. 1974, Brăila) traduce relațiile sociale și personale în poezie experimentală. A publicat trei volume de poezie: fetiş (2001), distins cu Premiul naţional „Mihai Eminescu” pentru debut, corpuri româneşti (2005, Cartea Românească), poetic. cerul din delft şi alte corpuri româneşti (2011, Casa de Editură Max Blecher) și monografia Poeticile cotidianului – de la seri de literatură în mişcare la Republica Poetica (2015, Casa de Pariuri Literare). « Cam aşa arată un vis devenit realitate. Poetry International este festivalul european la care mi-am dorit cel mai mult să ajung de când mă documentam pentru „Corpuri româneşti”. Faptul că din 1970 până acum, prin manifestarea de la Rotterdam au trecut autori ca Vasko Popa, Zbigniew Herbert, Allen Ginsberg sau George Szirtes adunându-se aproape tot ce a fost mai influent în poezia ultimilor 40 de ani în lume, m-a făcut să cred că mult mai târziu voi putea să văd pe viu sălile pline şi lecturile explozive de aici. Anul trecut chiar am stat să urmăresc live pe internet câteva dintre manifestările programate în festival. » – spune Răzvan Țupa pentru ICR Bruxelles. Poetry International Rotterdam administrează cea mai importantă arhivă virtuală de poezie. Din martie 2016, prin eforturile conjugate ale ICR Bruxelles și ale Revistei Transilvania, există un redactor care alimentează periodic secțiunea dedicată poeților români pe site-ul festivalului. Ruxandra Cesereanu, Dan Coman, Claudiu Komartin, Ioan Es Pop și Ovidiu Nimigean s-au adăugat în 2016 listei poeților români invitaţi la ediţii precedente. De-a lungul timpului, pe scena din Rotterdam au urcat nume de aur ale liricii romȃneşti precum Marin Sorescu (1974), Leonid Dimov (1978), Petre Stoica (1984), Mircea Dinescu (1990), Ana Blandiana (1992), Nina Cassian...

Israel „Never Stop Dreaming”

Israel, țara invitată de onoare la ediția din acest an a Salonului Internațional de Carte Bookfest, le propune iubitorilor de carte să își inventarieze, iar apoi să își lanseze visele. Pornind de la motto-ul ales pentru a promova prezența Israelului la Bookfest – „Never Stop Dreaming” –, organizatorii au ales să construiască standul sub forma unei fabrici de vise: vizitatorii sunt invitați să își aștearnă gândurile pe hârtie, pentru ca apoi, printr-un mecanism secret, acestea să fie lansate în aer. „În cei 68 de ani ai săi, Israelul modern nu a încetat să viseze. Aceasta este moștenirea pe care vrem să o transmitem: indiferent de cât de utopic ar părea un vis, acesta poate fi mai aproape de realitate decât ne-am aștepta. Cheia stă în a nu te opri vreodată din visat. Iar scriitorii israelieni ştiu cel mai bine cum să ne provoace să visăm, deoarece au adus cu sine în Israel cele mai frumoase povești ale lumii din «portofoliul» reveriei”, a mărturisit Shelly Hugler Livne, Şef Adjunct de Misiune Diplomatică în cadrul Ambasadei Israelului în România. Aproximativ 30 de evenimente au pregătit organizatorii programului țării invitate pentru iubitorii de carte care vor vizita standul Israel, situat în pavilionul C 4 al Romexpo: lansări de carte, mese rotunde, dezbateri, evenimente profesionale, precum și o serie de evenimente dedicate copiilor. Desigur, cititorii sunt invitați să nu rateze întâlnirea cu cei 6 oaspeți de onoare din Israel: ZERUYA SHALEV, FANIA OZ-SALZBERGER, MEIR SHALEV, DROR MISHANI, GIL HOVAV și RONY OREN. 6 autori, nume de primă mărime ale pieței de carte din Israel, vin la Bookfest 2016! ZERUYA SHALEV – una dintre cele mai importante scriitoare israeliene ale momentului, un nume care s-a impus cu succes şi pe piaţa de carte din România, romanele sale traduse la Editura Polirom fiind primite cu entuziasm atât de critici, cât şi de cititori. FANIA OZ-SALZBERGER...

Revista “Polemici” în ediție nouă

Între 1988 și 1991 apărea la New York revista “Polemici”. Azi, o serie nouă este editată în România, prin grija unui colectiv redacțional din Baia Mare. Dacă la New York era “o revistă de politica și cultură”, azi colectivul de redactori o numeşte “o revistă de literatură”. Și așa și este dacă aruncăm o privire asupra primelor două numere lansate deja. În “Polemici” 1-2, putem citi: “Nașterea mitului Goma.” “Străinătatea de acasă”, articol semnat de Flori Bălănescu. Dan Anghelescu scrie articolul “Poeticul între religie și filozofie. Horia Stamatu, un mare poet al exilului românesc.” Un interviu cu Virgiliu Parghel. Avem și poezii semnate de Ioan es. Pop și Radu Ulmeanu, dar și câteva recenzii de carte semnate de Mihaela Albu, Andrei Moldovan și Daniela Sitar Tăut. În “Polemici” 3-4 avem un interviu cu doamna Florica Ichim, articole semnate de Flori Bălănescu, Dan Anghelescu, Alexandru Buican, Constantin Călin, dar și cronici de carte semnate de Monica Cândea, Mircea Coloșenco și Andrei Moldovan. Nu putem decât să urăm un mare succes colectivului de redacție și la cât mai multe numere apărute în...