Posted by
Ilă Citilă on Oct 8, 2015 in
News alert |
0 comments
Premiul NOBEL pentru Literatură 2015: „scrierile ei polifonice, un monument închinat suferinței și curajului în vremurile noastre” Svetlana Aleksievici s-a născut pe 31 mai 1948, în oraşul Ivano-Frankivsk din Ucraina, dintr-un tată belarus şi o mamă ucraineană. După serviciul militar al tatălui, familia s-a mutat în Belarus, unde ambii părinţi au lucrat ca profesori. După ce şi-a terminat studiile, Svetlana Aleksievici s-a dedicat carierei de profesor şi jurnalismului. Între 1967 şi 1972, a studiat jurnalismul la Universitatea din Minsk. Din cauza poziţiilor sale critice, a fost obligată, după ce a obţinut diploma universitară, să accepte un loc de muncă la un ziar de provincie, în Brest, un oraş aflat în apropiere de graniţa poloneză. Ulterior, a putut să revină în Minsk, unde şi-a găsit de lucru la cotidianul Sel’skaja Gazeta. Practicând genuri literare diverse, Svetlana Aleksievici s-a inspirat din activitatea depusă de Sophie Fedorcenko (1888 – 1959), o infirmieră devenită cunoscută graţie jurnalului ei de front, ce a documentat dramele trăite de soldaţii ruşi în timpul Primului Război Mondial, dar şi din lucrările scriitorului belarus Ales Adamovici (1927 – 1994), autor al unor lucrări documentare despre război. Timp de mulţi ani, s-a documentat şi a strâns materiale pentru prima ei carte, „U vojny ne ženskoe lico” („Războiul nu are chip de femeie”, 1985), ce a avut la bază interviuri cu câteva sute de femei care au luptat în Al Doilea Război Mondial. Volumul ei „Černobyl’skaja molitva” („Dezastrul de la Cernobîl. Mărturii ale supravieţuitorilor”), apărut în 1997, are ca subiect central dezastrul nuclear de la Cerbobîl şi consecinţele sale. Pe de altă parte, volumul „Sinkovîe malciki” („Copii de zinc”, 1990) tratează subiectul războiului din Afganistan dus de fosta URSS din 1979 până în 1989. O altă lucrare a ei, „Zacearovannîie smertiu” („Fermecaţi de moarte”, 1994) se bazează, ca şi alte volume ale sale, pe interviuri. Cel mai recent volum al scriitoarei belaruse,...