Şi hipopotamii au fiert în bazinul lor, scris de iniţiatorii curentului beat, din America, Jack Kerouac şi William Burroughs, încă din 1945, a văzut lumina tiparului de abia în 2008. Ei erau tineri când s-au pus pe sine în două personaje: pe Kerouac îl recunoşti sub numele lui Mike Ryko, iar pe Burroughs, ca Will Dennison. Romanul a fost, de fapt, şi semnat cu pseudonime: William Lee (alias William S. Burroughs) şi John Kerouak. Povestea începe prin New-York-ul anului 1945. Lucien Carr, student strălucit la Columbia University, îl înjunghie mortal pe David Eames Kammerer, alt prieten apropiat, şi îl aruncă apoi în Hudson. De ce? Era sătul de avansurile sexuale făcute de amicul său. Într-o noapte era să fie violat şi s-a opus. Astfel l-a înjunghiat şi la aruncat în râu. Şi-a istorisit crima celor doi scriitori. Cei doi au scris cartea, evident fără să dea numele reale: Carr e Philip Tourian în carte, iar Kammerer, Ramsay Allen. Ulterior, naratorii au fost închişi pentru tăinuire. Finalul aproape că ajunge să nu mai conteze: o poveste cu cheie pe care nu ai cum să n-o confrunţi cu istoria reală, una în care s-a amestecat mult mai mult firesc, calm şi emoţie decât se crede despre această generaţie, ajunsă etichetă a tuturor teribilismelor. „O combinaţie de policier, thriller şi elegie existenţialistă pe tema golirii de sens a vieţii moderne, un amestec de Dashiell Hammett şi Albert Camus, dar şi o mărturie fundamentala despre generaţia beat, cu detalii precise şi dialoguri redate cu exactitate dintr-o America a epocii preatomice, astăzi complet dispăruta.” (San Francisco Chronicle) „Alternativ, capitol după capitol, Burroughs şi Kerouac ne oferă o imagine de roman poliţist a Manhattanului… Dintre cei doi, Kerouac, care pe atunci avea douăzeci de ani, este scriitorul mai experimentat, în vreme ce la Burroughs, începător absolut, se disting deja temele şi obsesiile care se vor...