Lucrarea de faţă constituie rezultatul cercetărilor întreprinse pe parcursul a cinci ani (1999-2004), în cadrul tezei de doctorat cu acelaşi titlu. Faţă de forma iniţială, susţinută în faţa comisiei în ianuarie 2005, aspectul actual este unul oarecum schimbat. Cele mai importante modificări au vizat structura capitolului II, privind factorii care influenţează morfologia ţărmului cu faleză. S-au eliminat analizele de detaliu asupra factorilor meteo-marini, precizările asupra litologiei şi oscilaţiile de nivel ale mării. Toate aceste materiale pot fi consultate în cadrul lucrării aflate în manuscris.
Subiectul tezei îl constituie ţărmul românesc cu faleză, delimitat de Capul Midia la nord şi Capul Stivriburun la sud. Abordarea noastră este una situată la interferenţa dintre geomorfologia litorală clasică şi Sistemele Informaţionale Geografice. Aspectelor de spaţializare a informaţiei geografice le-am acordat o atenţie deosebită.
Faţă de perioada elaborării acestui studiu viziunea noastră s-a schimbat fundamental. Ne-am întrebat dacă teza nu ar trebui rescrisă integral, dar am socotit că este mai bine să păstrăm forma iniţială. Din acest motiv, cititorul trebuie să judece rândurile următoare în contextul perioadei respective.
Cei care vor compara datele din manuscris cu cele din prezentul studiu vor remarca mici diferenţe asupra ritmurilor de eroziune/acumulare pentru unele sectoare de ţărm. Calculele au fost refăcute deoarece între timp am georefenţiat din nou Planurile Directoare de Tragere, cu parametrii proiecţiei Lambert-Cholesky. Valorile iniţiale erau obţinute printr-o georeferenţiere image to image, cu un grad mai mare de incertitudine.
Impactul construcţiilor portuare a fost determinant în morfodinamica acestui ţărm. La acestea se adaugă şi digurile de protecţie ridicate în staţiunile litoralului sudic. În prezent noi proiecte de refacere a acestor construcții sunt în derulare, multe dintre ele oferind soluții controversate.
Fie că vorbim de Plaja Movilă sau de cea de La Vii litoralul sudic te vrăjea în descrierile începutului de secol. Își mai păstrează astăzi acest țărm cu faleză aceiași fascinație ?
Leave a Reply