Emil Cioran spunea că România este mai întâi geografie şi apoi istorie. Poate că nimic nu ilustrează mai convingător această idee precum perioada cuprinsă între 1 septembrie 1939-22 iunie 1941. Statul român a cunoscut, în aceste douăzeci şi două de luni, o evoluţie dramatică, punctul cel mai dureros şi cel mai controversat fiind dezmembrarea integrităţii teritoriale fără o minimă rezistenţă în faţa ultimatumurilor şi dictatelor impuse de stăpânii de atunci ai Europei – Germania şi Uniunea Sovietică – uniţi printr-un funest acord ce poartă numele celor doi miniştri de externe: Ribbentrop-Molotov.Trebuia România să lupte sau a fost o soluţie bună aceea de a ceda fără împotrivire? Lucrarea oferă un răspuns la această problemă intens dezbătută în istoriografia românească, reliefând, totodată, şi rolul factorului militar în deciziile de cedare. Analiza datelor istorice, a mărturiilor, a situaţiei militare, a cadrului geopolitic este multilaterală şi multidisciplinară, rezultând un tablou veridic şi plin de culoare al unui timp al deziluziilor, prăbuşirilor şi speranţelor nicicând împlinite.
Carte distinsă cu Premiul Radu R. Rosetti al Fundaţiei „Magazin istoric” pe anul 2006.
Leave a Reply