În această carte în care nimic n-a fost corectat în toate cele douăsprezece reeditări franţuzeşti, nu-i nimic de schimbat. Mă felicit să fiu un foarte rar exemplu contemporan de autor care a scris fără a fi imediat contrazis de evoluţia evenimentelor şi vreau să spun nu contrazis de o sută sau de o mie de ori, ca atâţia alţii, ci nici măcar o singură dată. N-am nici o îndoială că deplina confirmare a tuturor tezelor mele are a continua până la sfârşitul acestui veac, ba chiar şi în cel următor. Motivul este simplu: am înţeles elementele constitutive ale spectacolului „pe parcursul mişcării lor şi, prin urmare, prin ceea ce au ele vremelnic”, adică abordând ansamblul mişcării istorice care a dus la edificarea acestei ordini şi care în prezent a început să o destrame.
Leave a Reply