Sam, ai parfumat prea tare pantalonii”. Sau „A greşi e omeneşte — a pluti, divin.” Sau „Exerciţii de gimnastică, existenţa otrăvită, ultima dublă”. Titluri care intrigă, fără îndoială. Totodată, însă, texte scrise aparent în joacă de un autor dotat cu o imaginaţie febrilă şi purtat de o frenezie asociativă peste medie. Anarhie pură conţine optsprezece proze, dintre care opt sunt publicate în premieră. Din fiecare răsare un Woody Allen hâtru, alert şi irezistibil. Un geniu comic gata să condimenteze pagina, să-şi contrarieze criticii şi să-şi rasfeţe cititorii. Un scriitor pentru care vorba de duh e moneda curentă. Un virtuoz al genului parodic, pe care nu poţi să-l imiţi şi n-ai cum să nu-l observi.
de acelaşi autor:
Leave a Reply