În Calvarul României creştine, Sergiu Grossu face un adevărat rechizitoriu conducerii BOR din timpul comunismului, aducând probe că ierarhii şi-au vândut sufletul pentru o serie de privilegii. Totodată, aduce în paginile unei cărţi de-o inestimabilă valoare documentară dovezi ale eroismului unor prelaţi care nu s-au predat şi au dus mai departe învăţămintele creştine, chiar cu preţul libertăţii lor.
Sergiu Grossu (14 noiembrie 1920, Cubolta, Basarabia – 25 iulie 2009, Bucureşti). Licenţiat în filosofie, filologie modernă şi teologie al Universităţii din Bucureşti, Sergiu Grossu a activat clandestin în mişcarea religioasă „Oastea Domnului”. A făcut închisoare politică între 1959 si 1962, după care a fugit din ţară, stabilindu-se în Franţa, unde a încercat să aducă la cunoştinţa lumii situaţia credincioşilor din ţările comuniste, prin revista „Catacombes” şi numeroase conferinţe.
Leave a Reply