O veritabilă istorie a hermeneuticii şi semioticii, volumul lui Umberto Eco sintetizează numeroasele filosofii ale semnului şi interpretării, uneori alternative, alteori complementare, ce s-au succedat din Antichitatea clasică ăi până astazi. El merge de la cercetarea amplă a două reprezentări ale cunoaşterii exemplificate de modelele arborelui şi labirintului la cele două studii despre evoluţia metaforei; de la studiile despre tehnicile de falsificare medievală la istoria unei ars combinatoria; de la căutarea seculară a limbii perfecte la semiotica implicită din Logodnicii lui Manzoni. Finalul e constituit dintr-o serie de studii despre Kant, Peirce, Croce, teoriile semantice ale lui Bréal şi o confruntare polemică cu „gândirea slabă”.
De acelaşi autor
fascinanta lucrare, dar slaba traducere. Nu mai trăieşte Oana Silişteanu, admirabila lui traducătoare?