Intransigentul scriitor Dorin Tudoran, stabilit în SUA, după ce în anii Ceauşismului, Securitatea i-a făcut viaţa un calvar, revine în Romania, în perioada 11-18 ianuarie, pentru o serie de evenimente şi întilniri cu publicul, organizate atât în capitală, cât şi la Botoşani şi Cernăuţi. Distins, anul trecut, cu Premiul Naţional pentru Poezie „Mihai Eminescu”, secţiunea Opera Omnia, Dorin Tudoran este unul dintre invitaţii de onoare ai ediţiei de anul acesta de la Botoşani.
Dorin Tudoran nu este un personaj comod. El s-a pronunţat ferm împotriva stabilimentului cultural român format din aşa numita elită intelectuală a lui Băsescu. Într-un interviu publicat în România liberă a spus despre Patapievici (om plătit din bani publici) că a făcut propagandă regimului până la greaţă. Vezi interviul.
La Bucuresti, Dorin Tudoran se va întâlni cu cititorii şi media autohtonă în cadrul a două evenimente deschise publicului larg, prilejuite de apariţia, la Editura Polirom, în urmă cu câteva luni, a volumului Eu, fiul lor. Dosar de Securitate, primit bine de critica de specialitate.
• Marţi, 11 ianuarie, ora 17.00, la sediul Institutului Român de Istorie Recentă (B-dul Nicolae Bălcescu 21, sc. B, et. 4), Dorin Tudoran va sustine o conferinţă cu tema „Eu, fiul lor şi necesitatea recuperării memoriei”.
Alături de scriitor, la eveniment vor mai participa: Radu Călin Cristea, Liviu Antonesei şi Daniel Cristea-Enache.
• Cel de-al doilea eveniment va avea loc marţi, 18 ianuarie, începând cu ora 18.00, la Librăria Dalles (B-dul Nicolae Bălcescu nr. 18).
La întâlnirea scriitorului Dorin Tudoran cu cititorii, precum şi la dialogul despre cel mai recent volum al său, Eu, fiul lor. Dosar de securitate, vor mai lua parte: Cristian Tudor Popescu, Mircea Martin, Ovidiu Şimonca şi Daniel Cristea-Enache.
Volumul Eu, fiul lor. Dosar de securitate reprezinta o selecţie din documentele de urmărire informativă a lui Dorin Tudoran din perioada 1976-1986. Desi, oficial, lui Dorin Tudoran i s-a deschis dosar de urmărire informativă în 1982, cele 9.852 de file recuperate din dosarul său de Securitate indică faptul că era urmărit informativ încă din anul 1976, când apare si prima transcriere a unei convorbiri telefonice.
În 1984 a depus la autorităţile comuniste o cerere de emigrare. Pentru că nu a primit niciun răspuns i-a scris lui Nicolae Ceauşescu, „ca unui părinte” că „între convingerile sale de libertate şi realităţile româneşti există o prăpastie imensă”. Imediat a fost anchetat de Procuratura Municipiului Bucureşti, unde a fost târât împreună cu fiica sa de doar opt ani. Datorită presiunilor la care a fost supus, a declarat greva foamei. Ulterior a reuşit să plece în SUA. Publică sub egida Foreign Policy research revista Agora. Revine în România după 1990 ca trimis al autorităţilor americane. Nu ştim ce a căutat la Partidul Conservator al lui Felix.
Leave a Reply