Viața, cunoașterea, puterea, îndemânarea unui om sunt nimic în rapot cu experiențele trăite de el. Un om puternic, celebru, trebuie să povestească ceea ce a trăit. Astfel este un veșnic egoist, iar din viața sa rămâne nimic și cenușă.
Excentricul miliardar Goggins, sau mai pe scurt Gog, este plictisit de moarte. Tot ceea ce are în viața aceasta i se pare nefolositor. Nimic nu poate compensa plictisul și tristețea pe care o are. Trebuie să-și învingă cumva această pornire. Călătoriile și întâlnirile cu diverși oameni sunt cel mai bun panaceu. Oare așa să fie într-adevăr?
Având resurse nelimitate Gog decide să încerce să sprijine muzicanți, artiști avangardiști, o fabrică de poezie, soteriologia- știința eliberării, o societate ce luptă pentru moralitatea supremă, o nouă religie Egolatria, Filomania- o nouă filosofie.
Uimit de absurditatea unor propuneri Gog se orientează spre oameni. Pentru a scăpa de acest spleen existențial va investi în oameni. De aceea cheltuie foarte mulți bani pentru a cunoaște o pleiadă de oameni celebri Lenin, Gandhi, Freud, Edison, Einstein, Shaw, Wells și în cele din urmă pe nemuritorul Conte de Saint- Germain. Mirat de credințele acestor oameni dar și de neverosimila duplicitate a unora, Gog propune ca toți să purtăm măști. Așa ne-ar fi mai ușor să ne ascundem adevăratele trăiri.
Totuși ceva îl nemulțumește pe Gog, de ce viața omului este așa de insignifiantă. Cerul nu e altceva decât o pânză sinistră, pe care citesc în fiecare noapte sentința nulității mele iremediabile, concluzionează Gog. Miliardarul este convins că tot ceea ce face civilizația occidentală este să îndobitocească oamenii, să-i abrutizeze, să-i înstrăineze. În conversațiile sale Gog remarcă ușurința ipocriziei și a falsității. Revoltat acesta subliniază că visul de aur al modernismului este nivelarea universală. Pentru că nu vrea să fie nimic înt-o formă indefinită de societate modernă Gog este veșnicul revoltat, veșnicul disident al civilizației și culturii în forma clasică.
Invidiat pentru că are o avere impresionantă Gog atrage atenția că puterea echivalează cu sclavia iar că banii nu te pot împlini. Banii doar dau senzația de siguranță și bunăstare.
Giovanni Papini a creat un roman fascinant uluitor despre decadența Occidentului. Romanul său este un semnal de alarmă tras în fața istoriei. Trebuie să nu cădem în păcatul înfumurării culturale și a egolatriei civilizaționale. Giovanni Papini a creat un personaj nemuritor, Gog, care este un vestitor al unei Apocalipse ce poate fi oprită.
Cu masca venețiană pe față Gog ne zâmbește enigmatic peste veacuri…
De acelaşi autor
Adauga in cosul de cumparaturi.
Leave a Reply